Imnul lui Enescu, interpretat la Cluj în PREMIERĂ INTERNAŢIONALĂ. "Este arta unui simfonist" VIDEO

Orchestra studenţilor Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" a interpretat în premieră internaţională imnul României, Deşteaptă-te române, în orchestraţia realizată de George Enescu în adolescenţă.

Dirijorul şi compozitorul Cornel Ţăranu a vorbit la Realitatea TV despre această lucrare scrisă de George Enescu încă în secolul al XIX-lea, dar care poate fi ascultată abia acum.

"Această lucrare este scrisă de Enescu la vârsta de 15 ani și ceva în perioada studiilor sale pariziene și denotă ideea că Enescu, în toiul studiilor universitare pe care le rezolva cu brio, nu uita că este român, că e impresionat de istoria românilor și acest "Deşteaptă-te române" făcea parte dintr-un proiect care se numea "Suita română", care era o fază de lucru la ce urma sa fie "Poema română". Imnul național al României în oră era Imnul regal, iar Deșteaptă-te române era cântecul revoluționarilor de la '48 pe care Enescu îl adora, ca dovadă că l-a orchestrat si l-a dezvoltat", a spus Cornel Ţăranu.

Dirijorul spune că lucrarea lui Enescu nu trebuie trecută cu vederea. Este una importantă, pe care şi-a pus semnătura şi de care a fost foarte mândru. "Este o artă a unui simfonist, nu e doar o simplă punere în pagina orchestrată, ci este o dezvolt a temei respective, care se pare ca era scrisa fie de Anton Pann, fie de un elev al sau, dar nu mai are importanță, și faptul ca Enescu simfonizează această piesă și îi dă amprenta unui suflu specific muzicii lui e un lucru important. E e una din lucrările sale care nu e în stare de schiță, e scrisă în curat, e terminată și semnata, asta înseamnă ca Enescu o considera scrisă. Pe ultima pagina e semnatura - și aici jos, semnătura lui George Enescu", a explicat Cornel Țăranu.

George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani, România - d. 4 mai 1955, Paris, Franța) a fost un compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român. Este considerat cel mai important muzician român.

Considerat a fi un copil-minune, Enescu visa să devină compozitor încă de la vârsta de 5 ani: „Lucru curios: nu ştiam nimic, nu ascultasem nimic sau prea puţin, nu am avut pe lângă mine vreo persoană să mă influenţeze şi, totuşi, de copil, am avut această idee fixă de a fi compozitor. De a fi numai compozitor", îi declara mai târziu George Enescu lui Bernard Gavoty, critic muzical şi jurnalist de radio.

Cele mai cunoscute compoziţii ale lui George Enescu datează din primii ani ai începutului de secol XX. Printre acestea se numără cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major, op. 9 (compusă în 1903 şi interpretată în 1911 de Orchestra Filarmonicii din New York, sub bagheta renumitului compozitor şi dirijor Gustav Mahler) sau Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 (1905).