Ana Blandiana a făcut sală plină la Facultatea de Teologie Ortodoxă

Evenimentul cu titlul „Istorie, memorie, memorial sau cum se construiește un miracol”, a avut loc în contextul anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor ortodoxiei în perioada regimului comunist.

Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă (FTO). Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a adresat un cuvânt de bun venit, exprimându-și recunoștința și aprecierea față de cunoscuta scriitoare, conform Radio Renașterea.

În cadrul conferinței, aceasta și-a exprimat bucuria reîntâlnirii cu ierarhul și cu studenții FTO Cluj-Napoca, loc în care se află, ca invitată, pentru a doua oară. Ea a prezentat auditoriului ideile care au stat la baza formării Memorialului Sighet, iar apoi a vorbit despre volumul apărut cu numele lui Romulus Rusan, „Istorie, memorie, memorial sau cum se construiește un miracol”.

Potrivit scriitoarei, este vorba despre un volum cuprinzând articole, conferințe susținute în țară și străinătate, interviuri și studii ale lui Rusan, scrise între 1996 și 2016. Tema comună: Memorialul Sighet,  instituția pe care Rusan a fondat-o în 1993, alături de Ana Blandiana, și pentru care a lucrat neîncetat, timp de peste două decenii.

În loc de postfață, sunt publicate texte scrise de prieteni, istorici, scriitori, jurnaliști, apărute în zilele și săptămânile de după dispariția lui Rusan, toate conturând portretul celui care s-a dăruit pentru ceilalți.

În finalul întâlnirii a avut loc un dialog între cei prezenți și invitata serii, care a răspuns la întrebările tinerilor teologi. Au participat studenți ai FTO, elevi și profesori de la Seminarul Teologic, profesori și studenți de la alte facultăți clujene. În încheiere, mitropolitul a evocat câteva amintiri din perioada regimului comunist.

Ana Blandiana s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu.

Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori, și traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. În 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice. În 1993 a fost inițiatoare a Memorialului Sighet, iar în 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce. Este membru corespondent al Academiei Române, din 2016.