Expoziţie pe telefonul mobil, la Cluj

Sute de exponate care prezintă istoria comunicării din preistorie până la internet vor putea fi văzute de mâine la Muzeul de Artă.

“De la primele scrieri la multimedia” este prima expoziţie românească care poate fi vizitată cu ajutorul telefonului mobil. Ea va fi vernisată mâine, la ora 18:00, la Muzeul de Artă din Cluj şi cuprinde diverse piese folosite de-a lungul timpului în comunicarea interumană, din epoca bronzului până în prezent. Statuete antice cu scop religios, pietre funerare inscripţionate, inele cu blazon sau gramofoane şi maşini de scris creează împreună imaginea comunicării.

“Legenda” fiecărui obiect poate fi citită direct pe telefonul mobil, care scanează codul de bare de pe obiecte şi transmite vizitatorului informaţiile necesare. Cele mai spectaculoase exponate pentru vizitatorul de azi sunt, evident, cele familiare, de la gramofoanele cu pâlnii uriaşe la maşinile de scris butucănoase sau o casă de marcat nichelată, masivă ca un seif. Zâmbete poate provoca televizorul ca o noptieră, cu ecran minuscul, din anii ’50. Adevăratele “piese de top” sunt însă mai puţin cunoscute vizitatorilor. Printre acestea se află două care conţin aşa-numita “scriere de la Tărtăria”, care exista cu 3.000 de ani înainte de “inventarea” alfabetului, sau o “rindea” descoperită la Sarmisegetuza, cu marca unui atelier antic faimos, din Italia.

“Avem în spate 20 de mii de ani de «multimedia», asta vrem să şi arătăm”, spune comisarul şi iniţiatorul evenimentului, arheologul Laurent Chrzanovski. “În general, astfel de expoziţii sunt organizate de muzeele tehnice, pentru care totul începe cu telegraful lui Morse. De fapt, comunicarea începe chiar cu felul cu care ne îmbrăcăm”, explică el. De aceea, expoziţia acoperă o perioadă istorică atât de lungă, cu piese foarte diverse, fiecare cu povestea sa. Printre ele se află două pietre funerare ale unor bogaţi comercianţi otomani de lângă Timişoara, inscripţionate în arabă, sau o cahlă de sobă cu blazonul regelui Matei Corvin. “Un bogătaş din epoca medievală a dorit să aibă pe soba din casa lui blazonul regelui său”, explică Chrzanovski de ce a ales această piesă sau însemnele breslelor săseşti din Evul Mediu. “Aşa cum în zilele noastre fiecare firmă are un logo, şi în urmă cu sute de ani era la fel. Breslele sunt ca nişte corporaţii de astăzi”, afirmă arheologul.

Expoziţia de la Cluj va fi deschisă până în 3 noiembrie şi este organizată de Institutul Multimedia Româno-Elveţian şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, cu obiecte de la muzeele din Cluj, Sighişoara, Sibiu, Deva, Alba Iulia şi Timişoara. Laurent Chrzanovski a organizat în această toamnă un eveniment similar la sediul Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii de la Geneva. Detalii despre evenimentul de la Cluj se găsesc la adresa http://www.multimediahistory.org.

Băutură pentru Dracu’

Unul din cele mai pitoreşti obiecte prezentate la Cluj este un pahar pe care sticlarul medieval a inscripţionat un mesaj cam... incorect politic. El spune nici mai mult nici mai puţin că vinde pielea neveste-sii, iar cu banii primiţi vrea să-l cinstească pe Diavol. O altă piesă specială e o “binecuvântare” din Polonia, adică o sticlă în interiorul căreia e aşezat un Christ pe cruce, alături de mesaje care cer ocrotirea divină pentru locuinţa unde e depusă sticla.