România, deficitară încă la respectarea libertăţii religioase

Un nou raport critic la adresa României în ceea ce priveşte respectarea libertăţii religioase a fost făcut public la Washington, pe data de 13 septembrie a.c., de către Hillary Clinton, secretar de stat al SUA.

Raportul acoperă perioada cuprinsă între iulie şi decembrie 2010, România fiind una dintre cele 198 de ţări monitorizate de către Statele Unite la capitolul "libertate religioasă".

În preambulul raportului se arată că "restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de regimul comunist şi transferate Bisericii Ortodoxe continuă să rămână o problemă". Odată cu suprimarea Bisericii Greco-Catolice în 1948, guvernul comunist a confiscat proprietăţile greco-catolice şi le-a dat Bisericii Ortodoxe, iar pe credincioşii greco-catolici i-a forţat să treacă la Biserica Ortodoxă. După căderea regimului comunist în 1989, Statul Român continuă să refuze să retrocedeze aceste proprietăţi confiscate în 1948.

"Au existat rapoarte cu abuzuri şi discriminări bazate pe afiliere, credinţă sau practică religioasă. Au existat cazuri când clerici ai Bisericii Ortodoxe au arătat ostilitate faţă de membrii altor culte şi au criticat activitatea misionară", se arată în document.

Unele minorităţi religioase continuă să raporteze că autorităţile locale, din motive nejustificate, se opun acordării de autorizaţii de construcţie pentru lăcaşuri de cult", subliniază raportul. Un astfel de caz a fost reclamat de Biserica Greco-Catolică la Săpânţa, jud. Maramureş, iar de Bisericile Baptistă şi Adventistă, în Bucureşti şi Bursuceni, jud. Suceava.

Chiar dacă mediul politic şi autorităţile administrative au o tendinţă de a fi tolerante faţă de alte grupuri religioase, "uneori aceste autorităţi cedează presiunii şi intimidării preoţilor ortodocşi", arată raportul. Grupurile religioase minoritare s-au plâns că autorităţile locale nu au luat suficiente măsuri pentru a opri ori preveni hărţuirea religioasă la care au fost supuse.

"Biserica Greco-Catolică a protestat că autorităţile de stat nu au răspuns în mod adecvat plângerilor pe care le-a adresat în legătură cu restituirea proprietăţilor ori faţă de atitudinea discriminatorie a autorităţilor locale", se precizează în acelaşi raport.

"Tribunalele amână judecarea cazurilor intentate de Biserica Greco-Catolică, iar de multe ori cazurile au fost blocate de apeluri ale Bisericii Ortodoxe ori de transferarea acestora la alte tribunale", menţionează raportul. Un caz elocvent în acest sens oferit de raport este cel al comunităţii greco-catolice din Şişeşti, Maramureş, care se judecă de peste 16 ani pentru biserica confiscată în 1948, iar recent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a retrimis cazul spre rejudecare la prima instanţă. "Între timp, comunitatea greco-catolică continuă să se roage afară, din moment ce Biserica Ortodoxă a refuzat propunerea greco-catolică de a avea servicii religioase alternative în biserica aflată în dispută".

În multe locuri unde Biserica Greco-Catolică a solicitat restituirea de pământ sau pădure, "autorităţile locale, influenţate de Biserica Ortodoxă, s-au opus restituirii integrale, pe motiv că restituirea către toate cultele religioase trebuie să fie direct proporţională cu numărul de credincioşi, sau a dat pământul solicitat de Biserica Greco-Catolică direct Bisericii Ortodoxe". La Budeşti, Maramureş, Biserica Greco-Catolică continuă să refuze propunerea autorităţilor locale de a primi la schimb pământ care a aparţinut familiilor de evrei victime ale Holocaustului. Pământul care a aparţinut parohiei greco-catolice a fost dat de către primăria locală Bisericii Ortodoxe.

Minorităţile religioase s-au plâns că autorităţile locale permit Bisericii Ortodoxe monopolizarea ceremoniilor de deschidere a anului şcolar ori alte ocazii. "Preoţii greco-catolici din Transilvania spun că nu sunt invitaţi la evenimente locale, nici măcar la cele care comemorează personalităţi greco-catolice".

"Biserica Greco-Catolică a raportat că în multe localităţi credincioşii greco-catolici sunt hărţuiţi şi intimidaţi de preoţii ortodocşi şi, uneori, de autorităţile locale", se mai arată în raport. "Preoţii ortodocşi au oprit, de asemenea, în multe localităţi accesul greco-catolicilor în cimitire. De exemplu, în Budeşti, Maramureş, Biserica Greco-Catolică continuă să nu aibă acces în cimitir, chiar şi după o hotărâre judecătorească favorabilă".

"În general, liderii ortodocşi se opun şi amână restituirea bisericilor către greco-catolici, pe motiv că acestea aparţin comunităţii, şi nu cultului. Conform acestui punct de vedere, aceleaşi comunităţi religioase care au fost greco-catolice înainte de 1948, în prezent sunt ortodoxe şi folosesc biserica".

"În multe localităţi cu două biserici (dintre care una a aparţinut Bisericii Greco-Catolice) şi doar un preot ortodox, Biserica Ortodoxă desfăşoară servicii religioase alternative între cele două biserici ori a stabilit o a două parohie ortodoxă în fosta biserică greco-catolică. Pe perioada acestui raport, Biserica Ortodoxă continuă să ţină închise 15 biserici greco-catolice. Între timp, greco-catolicii îşi desfăşoară activitatea în peste 130 de locaţii neadecvate, cum ar fi case ale credincioşilor sau cămine culturale".

"Tensiunile continuă în cel puţin 21 de localităţi unde Biserica Ortodoxă refuză să se supună deciziei judecătoreşti de restituire a bisericii ori unde greco-catolicii au iniţiat procese pentru restituire", se mai subliniază în raport.

Raportul integral despre România poate fi găsit la adresa de internet: http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2010_5/168333.htm