Arhiepiscopul Iustinian Chira: Ruperea Oradiei de Mitropolia Clujului - o absurditate

Iniţiativa de desprindere a Eparhiei ortodoxe a Oradiei de Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului are la bază motive de ordin personal ale episcopului locului, care nu servesc intereselor superioare ale Bisericii Ortodoxe Române (BOR), susţine arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, Iustinian Chira. Ierarhul priveşte problema Oradiei ca "o absurditate şi o aberaţie", stârnită de "interesele şi ambiţiile unor indivizi".

Într-o convorbire în exclusivitate cu ZIUA de CLUJ, venerabilul arhiepiscop Iustinian, intrat în cea de-a nouăzecişiuna primăvară, din care aproape patruzeci de ani de episcopat, vorbeşte despre conlucrarea localităţilor secundare ca importanţă cu marile centre, precum Clujul, Bucureştiul, Iaşiul sau Timişoara, şi despre unitatea care trebuie să domnească în Biserică.

"Problema Oradiei este nefirească, o absurditate. Asta este. O persoană vrea, are ambiţii personale. Nu slujeşte interesele supreme ale Bisericii Române, nici interesele supreme ale poporului român. Noi, cei ce suntem pe margini, întărim unitatea centrului şi politic, dar şi din punct de vedere spiritual-religios. Am mare încredere în Dumnezeu, am încredere în Sfântul Sinod, desăvârşită. Dacă Sfântul Sinod alege cine să vină (alegerea unui episcop, spre exemplu - n. red.), să vină cineva, ai zice că a fost inspirat de Duhul Sfânt, dar de data aceasta nu are nici un amestec Duhul Sfânt în problema Oradiei, absolut n-are nici un amestec. Dumnezeu şi Duhul Sfânt nici nu s-au gândit (la iniţiativa respectivă - n. red.)", subliniază arhiepiscopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, Iustinian Chira. Hotărârea unei adunări eparhiale - în acest caz a Oradiei, cu privire la trecerea eparhiei respective sub jurisdicţia Sibiului - nu ilustrează neapărat voinţa clerului sau a credincioşilor din cadrul acesteia, potrivit arhiepiscopului Iustinian.

"Crezi dumneata că adunarea de la Baia Mare sau adunarea de la Oradea sau adunarea de la Arad sau de la Alba, crezi dumneata că această adunare este dătătoare de ton? Dătător de ton este episcopul de la Baia Mare, episcopul de la Oradea, episcopul. Înţelegi? Şi atunci adunarea cântă după cum cântă şeful. Nu e voinţa preoţilor de la Oradea. Nu e voinţa aceasta. Bihorul are oamenii de cea mai mare calitate, nu pot face prostii, asta-i clar şi nu au făcut niciodată prostii. Nu este voinţa preoţimii sau a consiliului (a adunării eparhiale - n. red.). A fost o voinţă a şefului, care are interesele lui mărunte, meschine, foarte meschine, asta-i tot", a precizat arhiepiscopul Iustinian Chira. Ierarhul, care împlineşte în primăvara anului în curs 91 de ani, a acceptat o convorbirire, în exclusivitate, cu redactorul ZIUA de CLUJ, la sediul reşedinţei episcopale din Baia Mare, pe tema rearondării teritoriale a celor două mitropolii ortodoxe din Ardeal. Întâistătător al Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului, din cadrul Mitropoliei Clujului Albei, Crişanei şi Maramureşului, dar şi fost episcop-vicar al Clujului, între 1973-1990, arhiepiscopul Iustinian Chira evidenţiază faptul că rolul localităţilor secundare ca importanţă este de a colabora cu marile centre, în acest caz Clujul. pentru a întări unitatea Bisericii.

"România a impus, ca marile centre, între care şi Clujul, să nu mai fie localităţi periferice, secundare. Clujul, Iaşii, Bucureştii sunt centre. Noi, cei de pe margine, Sighetul, Oradea, Aradul, Suceava, suntem periferice, nu avem un rol central. Noi avem un rol de a conlucra cu centrul şi de a conlucra frumos şi în totală disciplină cu centrul. Dacă eu în Maramureş aş avea pretenţia să asculte Bucureştiul de mine ar însemna o aberaţie, o tâmpenie. Cum adică conducerea, capul să răspundă de coadă? Noi suntem coada. Arad, Oradea, Sighetul şi celelalte suntem coada. Clujul, Bucureştii, Iaşii, Timişoara, acestea sunt înzestrate şi cu oameni, şi cu instituţii şi cu situaţii de centrale. Eu nu apăr pe nimenea. Sunt împotriva actelor absurde. Când eu sau un episcop, oricare ar fi, în loc să apăr interesele superioare ale Bisericii Ortodoxe Române, eu vreau să-mi fac cuibul meu, după interesele personale, aceasta e o aberaţie. Şi eu cred, nici nu mă îndoiesc că astfel de aberaţii nu vor putea fi acceptate de conducerea statului şi a Bisericii şi a Sfântului Sinod. Sfântul Sinod este format nu dintr-un episcop care-şi face de cap. Sfântul Sinod este instituţia divină şi-i formată din cei mai distinşi bărbaţi, ăştia-s membrii Sfântului Sinod", a continuat arhiepiscopul Maramureşului.

Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului este un susţinător al păstrării "cu sfinţenie" a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în forma avută la înfiinţare, dar priveşte eventuala trecere a Alba Iuliei sub jurisdicţia mitropoliei de la Sibiu cu alţi ochi decât în cazul Oradiei. "Susţin ceea ce s-a decis, cu sfinţenie. Iar dacă se pune problema Arhiepiscopiei de Alba, îmi plec fruntea în faţa hotărârii Sinodului. Iar în ceea ce priveşte Oradea este o absurditate, o aberaţie, pe care au stârnit-o interesele şi ambiţiile unor indivizi. Nu aduce servicii acest act intereselor superioare ale Bisericii, ci intereselor mărunte ale unor indivizi", punctează arhiepiscopul Iustinian. El a evidenţiat rolul deosebit pe care l-a avut pentru identitatea poporului român Alba Iulia şi a adăugat că trecerea Eparhiei Alba Iuliei sub jurisdicţia Mitropolia Clujului în 2005 "a fost un moment firesc", asupra căruia totuşi "rămâne de discutat". Iustinian Chira a adăugat, pe de altă parte, că Mitropolia Clujului îşi are rădăcina în mitropolia de la Feleac şi în episcopia de la Vad şi că în secolul XIX s-a dorit constituirea mitropoliei la Cluj, însă acest fapt nu a putut fi realizat pe fondul dominaţiei maghiare. Arhiepiscopul Iustinian subliniază câteva dintre elementele care evidenţiază Clujul în sânul Transilvaniei şi al României. "Clujul are valoare prin oamenii lui. În Cluj este o societate nobilă, avem universităţile, avem un centru studenţesc, avem cei mai buni doctori, cei mai buni muncitori. Eu am spus lucrurile acestea şi pe timpul regimului comunist. Clujul este o localitate cu un viitor deosebit de frumos şi luminos. Nu discut acum despre Cluj ca să apăr Clujul, n-am ce apăra, nu e cazul să apăr. Clujul e Cluj, s-a împlinit un act dumnezeiesc, de reînfiinţare a mitropoliei la Cluj", a subliniat arhiepiscopul.

Arhiepiscop cu aproape 40 de ani de episcopat

Arhiepiscopul Iustinian Chira s-a născut în 1921, în satul Plopiş din judeţul Maramureş şi a fost tuns în monahism în 1942, la mănăstirea Rohia. În 1973 a fost ales episcop-vicar al Vadului, Feleacului şi Clujului, rang în care a slujit până în 1990, când a fost ales episcop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Sfântul Sinod al BOR i-a acordat în anul 2009 titlul de arhiepiscop onorific, care i-a fost acordat "ad personam". Ierarhul a relatat pentru ZIUA de CLUJ că în 1993 atât patriahul de atunci, Teoctist Arăpaşu, mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, respectiv reprezentantul statului român i-au propus să accepte rangul de arhiepiscop al Clujului, însă a refuzat, propunându-l pentru rangul respectiv, în cadrul unei întrevederi cu patriarhul, pe Bartolomeu Anania, pe atunci arhimandrit, care a şi fost ales de Sfântul Sinod în scaunul arhiepiscopal al Clujului.

Rearondarea teritorială a celor două mitropolii ortodoxe din Ardeal va fi discutată săptămâna aceasta, în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al BOR.