Celebrul compozitor care a cules şi pus în lumină folclorul românesc. A susţinut opt concerte la Cluj

Începutul toamnei a fost marcat de un eveniment muzical generos, concertul dedicat compozitorului şi folcloristului Béla Bartók, dar şi muzicologului Zoltan Kodály, ce s-a desfăşurat în sala Operei maghiare din Cluj, cu participarea filarmonicii din Budapesta. A fost un moment muzical şi cultural important, dar şi unul de rememorări istorice.

Béla Bartók, profesor de prestigiu în cadrul Academiei de muzică din Budapesta, născut în Sânnicolaul Mare, Banat, s-a dedicat, începând cu 1907, unui important proiect de culegere, cercetare şi publicare a folclorului muzical al popoarelor din Monarhia Austro - Ungară ce va cuprinde pe cel maghiar, secuiesc, român, slovac. Mai târziu, ajunge să studieze şi pe cel bulgăresc, sârb sau turcesc-arab. Ca urmare a cunoaşterii aprofundate a folclorului muzical, Béla Bartók va realiza mai multe prelucrări şi apoi lucrări mai ample, pe care le va prezenta în concerte.

Alături de piese de inspiraţie folclorică maghiare şi secuieşti precum Seara la secui, la Paris, în 1910, va cânta în primă audiţie şi Dans românesc. Ulterior, publică mare parte din culegerile sale de folclor muzical din care o realizare deosebită va fi „Muzica populară de pe cursul superior al Crişului Negru", unde va avea colaboratori si familia Buşiţia, din Beiuş. Cartea de culegeri este tipărită la Bucureşti cu concursul compozitorului C. Kiriac şi a Academiei Române. Seria de culegeri va cuprinde şi volumul „Colinde româneşti din Maramureş", din 1923, tipărită la München, cu o recenzie deosebită a lui Z. Kodály. Tot în acest an apare şi volumul realizat împreună cu acelaşi Kodály - „Maghiarimea din Transilvania. Cântece populare".

În multe campanii de culegere de folclor din zona Transilvaniei, va poposi de multe ori în Cluj, de care îl leagă şi amintirile tatălui său, care a urmat studii de agricultură în Mănăştiur-Cluj, ulterior profesor de specialitate în Sânnicolaul Mare.

În perioada interbelică va susţine în Cluj şi în alte oraşe numeroase concerte în cadrul unor turnee. Primul turneu interbelic ce se va desfăşura în România va fi cel din februarie 1922, care începe la Cluj, apoi continuă la Sibiu, Sebeş, Tg. Mureş şi se încheie tot la Cluj, cu două concerte în aceeaşi zi.

În debutul turneului organizat de muzicianul Karoly Rezik, în ziua de 14 februarie 1922, Béla Bartók soseşte în Cluj începând pregătirile finale ale programului. Concertul are loc în 19 februarie 1922, în sala Teatrului Maghiar, înainte de prânz, în faţa unui public numeros şi receptiv, cu un program de autor ce cuprinde compoziţiile „Două portrete", „Rapsodia op.1", selecţiuni la pian din Cincisprezece cântece ţărăneşti maghiare, o Burlescă, Seara la secui, Dansul ursului, Suita op. 14, dar şi Jocuri populare româneşti şi primul Dans românesc. Va cuprinde şi patru din cele opt cântece populare maghiare pentru voce şi pian interpretate şi de studentul Béla Farkas.

Succesul a fost deplin, cu cronici, interviuri şi fotografii, astfel că, peste câteva zile, în 26 februarie 1922, la întoarcerea în Cluj, în sala festivă a Teologiei Reformate, va fi aplaudat din nou pentru programul ce va cuprinde acum şi lucrări de Scarlatti şi Debussy. Béla Bartók va cânta şi trei miniaturi din op.11 de Kodály.

Clujul va fi principalul punct de atracţie în România pentru Béla Bartók, cu opt concerte, ultimul fiind organizat în 1933, după cum precizează Francisc László, în „Béla Bartók şi lumea noastră", 1995. Clujul va fi urmat de Bucureşti, Oradea şi Timişoara, cu câte cinci concerte. În total, va susţine 38 concerte publice în România.

După moartea sa, în SUA,1945 (la 64 de ani), lasă în urma sa o vastă operă culturală şi un mare prestigiu bazat pe o spiritualitate umană deschisă, bartókiană. Ea se va menţine şi va fi perpetuată sub diferite forme inclusiv prin recentul concert, unde aplauzele au fost bine meritate pentru artiştii şi organizatorii săi.

La Cluj, o stradă din cartierul Grigorescu poartă numele muzicianului născut pe teritoriul României de azi şi care a făcut multe pentru folclorul românesc.

Prof. Dan V. Achim