Cluj Capitală Culturală: Tudor Giurgiu intră în echipa executivă, Moroşanu renunţă la funcţia de director, buget dublu faţă de 2015 şi focus pe Someş

Cluj Capitală Culturală: Tudor Giurgiu intră în echipa executivă, Moroşanu renunţă la funcţia de director, buget dublu faţă de 2015 şi focus pe Someş
Cluj-Napoca se numără între finaliştii competiţiei Capitală Europeană a Culturii în 2021, alături de Baia Mare, Bucureşti şi Timişoara. Aşa a decis juriul format din 12 experţi, din care 10 numiţi de Uniunea Europeană şi 2 de către Ministerul Culturii, în luna decembrie a anului trecut, în urma evaluării dosarelor celor 14 oraşe candidate. Câştigătorul va fi desemnat în septembrie 2016.

Marţi, 26 ianuarie 2016, Comisia Europeană a publicat raportul juriului internaţional de experţi, prin care se oferă detalii privind evaluarea oraşelor candidate, nominalizările pentru lista scurtă şi totodată recomandările privind îmbunătăţirea conţinutului aplicaţiilor pentru runda finală a concursului.

În ceea ce priveşte oraşul Cluj-Napoca, juriul a înţeles "atât din prezentare, cât şi din dosarul de candidatură că a existat o perioadă de pregătire îndelungată şi intensă, echipa proiectului identificând şi înţelegând mai multe aspecte cheie ce pot defini conceptul de Capitală Culturală Europeană", după cum se notează în raport.

La capitolul aprecieri, juriul a notat că susţinerea politică şi administrativă este una puternică, iar implicarea civică a fost constantă pe durata elaborării candidaturii. De asemenea, se încurajează dezvoltarea proiectului Academia Deschisă a Schimbării, iar conceptul "East of West" este considerat puternic şi reprezentativ pentru oraş. Alte plusuri au fost asumarea situaţiei comunităţii rome din Cluj-Napoca şi promovarea multilingvismului (5 limbi) în cadrul programului cultural. Nu în ultimul rând, programul general de dezvoltare a audienţei a fost unul bine construit, precum şi proiectele referitoare la dezvoltarea participării publice. Evaluarea şi monitorizarea sunt considerate a fi puternice, însă supradimensionate.

Raportul Comisiei Europene include şi recomandări pentru îmbunătăţirea candidaturilor oraşelor finaliste.

Astfel, echipei clujene i se recomandă simplificarea mecanismului de evaluare şi monitorizare, dezvoltarea relaţiei cu mediul de afaceri şi identificarea unor obiective clare în această direcţiei, dezvoltarea proiectului Cluj Media City, a strategiei de comunicare dincolo de componenta digitală. Se vor mai multe parteneriate internaţionale şi nu în ultimul rând, juriul s-a arătat îngrijorat în privinţa moştenirii proiectului Cluj Capitală Culturală Europeană după implementarea acestuia. Dacă va fi cazul.

Ţinând cont de evenimentele recente, de faptul că este necesară rescrierea candidaturii şi de adoptarea bugetului pentru 2016, Adunarea Generală a Asociaţei (AGA) Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană s-a întrunit, miercuri, 27 ianuarie 2016, la Casino-ul din Parcul Central.

Buget de 712.000 lei în 2016

În 2016, asociaţia estimează venituri de 712.000 lei (din care 500.000 lei fonduri publice, 122.000 lei cotizaţii, 90.000 sponsorizări), faţă de 309.150 lei în 2015 (venituri din activităţi fără scop lucrativ).

La capitolul cheltuieli, suma prevăzută este de 625.172 lei (din care 451.000 lei reprezintă salarii şi 32.000 lei bani pentru delegaţii, restul sumei fiind cheltuieli curente, evenimente proprii, materiale de promovare, etc.), dublu faţă de anul precedent: 341.757 lei.

Datoriile pe anul trecut ajung la suma de 55.427 lei.

Majorarea cotizaţiilor anuale de la CL, CJ şi universităţi

Lupta pentru titlu este un strânsă, iar îndeplinirea obiectivelor pentru 2016 cântăresc greu în balanţă. Îndeplinirea lor ţine de un buget generos. În acest sens, Consiliul Director al asociaţiei a propus majorarea contribuţiilor financiare anuale ale Consiliului Local şi Consiliului Judeţean, de la 22.000 de lei fiecare, la 44.000 lei fiecare, iar pentru cele 6 universităţi de stat la 10.000 lei fiecare, de la 2.000 de lei în cazul UAD şi Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" şi 4.000 de lei de la UBB, UTCN, UMF şi USAMV.

Rrepezentanţii universităţilor s-au opus acestei propuneri şi au cerut menţinerea nivelului din 2015 al cotizaţiilor, însă edilul Emil Boc a intervenit în discuţie şi a promis un sprijin financiar de 12.000 euro (circa 55.000 de lei) din partea autorităţilor locale şi judeţene "pentru a susţine acest deficit şi a nu dezangaja planurile de viitor ale asociaţiei". "Voi vorbi personal şi cu preşedintele Consiliului Judeţean pe această temă şi nu cred că vor fi probleme, iar la următoarea întrunire a rectorilor universităţilor mă voi duce să le explic de ce acest buget este important pentru proiect", a punctat primarul Clujului.

Echipa în 2016: se alătură Tudor Giurgiu şi Florin Moroşanu renunţă la funcţia de director executiv

Începând cu luna februarie a acestui an, din echipa de execuţie vor face parte Rariţa Zbranca, Istvan Szakas (în locul său, în Consiliul Director va intra artisul platic Mihai Pop, care este manager al Galeriei Plan B, care funcționează în Cluj, în cadrul Centrului Cultural Fabrica de Pensule, precum și în Berlin), Tudor Giurgiu (directorul TIFF) şi Ştefan Teişanu (unul dintre fondatorii Jazz in the Park), care va fi şi noul director executiv al asociaţiei. 

Astfel, cel care a dus Clujul în finala competiției naționale, Florin Moroșanu, va părăsi poziția de director executiv şi va ocupa în continuare funcția de președinte, funcție nou-creată pentru un mandat de 3 ani.

Ştefania Robu esze asistent manager, iar Miana Domide consultant juridic.

"Ei se vor ocupa de redactarea aplicaţiei (februarie - mai) pentru că, în noua următoarea etapă a competiţiei trebuie să pornim de la zero", a punctat Moroşanu. 

Activităţi pentru 2016: focus pe Someş 

Pe lângă proiectele ce ţind de recomandările juriului (iniţierea platformei Business to Culture, conferinţe şi parteneriate internaţionale, implementare campanii de comunicare, etc), asociaţia clujeană va iniţia o campanie ce are în vizor Someşul. "Suntem susţinători aprigi ai proiectelor ce vizează amenajarea râului, malurilor Someşului, iar de anul acesta vom contribui şi noi. Evenimentul va avea loc într-un weekend, undeva în iulie-august", a precizat Florin Moroşanu.

Tot în toamna acestui an, mai precis la început de septembrie, experţii din juriul competiţiei europene vor face o vizită de 9 ore la Cluj-Napoca.

Capitală Europeană cu buget de 35 milioane euro

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro.

Până în 2019 ar urma să fie acordaţi câte 750.000 de euro anual, pentru ca în 2020 finanţarea să crească la 1,5 milioane de euro. În 2021, anul în care, în cazul în care Clujul câştigă titlul, se vor aloca 7,5 milioane de euro pentru sprijinirea proiectului, în timp ce în 2022 vor fi date alte 3,75 de milioane de euro.

Cele 15 milioane de euro devin accesibile doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. Suma reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la titlu şi acoperă cheltuielile de implementare a programului de candidatură.

În cei şase ani menţionaţi, Consiliul Judeţean Cluj va aloca 6 milioane de euro: câte 375.000 din 2017 până în 2019, 750.000 în 2020, 3,5 milioane în 2021 şi 625.000 în 2022. Alte 1,5 milioane de euro vor fi atrase de la UE, iar sponsorizările vor însuma 2,5 milioane de euro.
Guvernul României urmează să-şi anunţe în curând contribuţia financiară, se preconizează 10 milioane de euro.

Astfel, bugetul total de 35 de milioane de euro se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană a anunţat încă din martie 2015 principalele teme ale programului de candidatură. Acestea sunt 9 la număr: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj. Prezentarea pe larg AICI.

În 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deţinut de un oraş din România şi unul din Grecia, cât şi de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă. În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Citeşte şi Candidaţii greci şi cei non UE la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021

Cum arată Capitalele Europene ale Culturii din 2016 FOTO/VIDEO

Comenteaza