Refaţadizarea Muzeului de Artă costă 1 milion de euro

După ce în preajma zilei de 1 Decembrie 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a fost dezvelită fațada Palatului Reduta ce găzduiește Muzeul Etnografic al Transilvaniei, proaspăt reabilitată, forul administrativ județean a reluat lucrările de reabilitare a fațadei imobilului situat în Piața Unirii nr. 30, ce găzduiește Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Începute în cursul anului 2018, lucrările au constat până în prezent în operațiuni de decapare a tencuielilor fațadei și de curățare a rosturile, fiind executate, totodată, lucrări de rerostuire. De asemenea, a fost curățată piatra, au fost demontate grilajele metalice și obloanele și s-au realizat plombe la zidărie. Totodată, la parterul clădirii a fost înlocuită o parte din tâmplărie, respectiv ferestrele, în timp ce la etaj au fost restaurate ferestrele și ușile.  

"În contextul îmbunătățirii condițiilor meteorologice, lucrările au fost reluate în forță, urmând a avea loc operațiuni de retencuire și zugrăvire a fațadei și de revizuire a acoperișului. De asemenea, vor fi efectuate intervenții de primă necesitate asupra elementelor de piatră, vor fi montate grilajele metalice și vor fi restaurate elementele de metal", transmite Consiliul Județean Cluj. 

Valoarea totală a investiției se ridică la 4,54 de milioane de lei, cu taxa pe valoarea adăugată inclusă. Din suma totală, pe parcursul anului trecut au fost folosiți 329.462 de lei, cost aferent lucrărilor de construcție propriu-zise, elaborării proiectului pentru autorizarea lucrărilor de reabilitare și obținerii avizelor necesare.

În prezent, palatul se află, parțial, în proprietate publică a judeţului Cluj şi în administrarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca. El reprezintă cel mai important edificiu baroc din municipiu şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită, realizate de Anton Schuchbauer.

Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785 de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann ca reşedinţă particulară a contelui Gyorgy Banffy, devenit ulterior guvernator al Transilvaniei.

Mai apoi, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În 1925 a fost construit un cinematograf în curte, iar în 1956 Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în 1951.