Cum duce Clujul mai departe programul gândit pentru Capitală Culturală

Un plan de acțiune privind posibila implementare a programului cultural cu care Clujul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi elaborat şi prezentat până la finele anului.

Acesta va fi discutat în cadrul următoarei Adunări Generale a Asociaţiei "Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană", conform unui comunicat remis presei. Propunerea va fi bazată pe recomandările juriului internaţional, ale operatorilor culturali și ale comunității, pe recalibrarea bugetului și pe încadrarea proiectului într-un orizont de timp care nu se va suprapune cu anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara.

„Acum șase ani am pornit pe drumul acestei candidaturi cu dorința de a aduce schimbări pozitive în oraș, de a contribui la consolidarea sectorul cultural clujean și la mai buna conectare a comunităților orașului. S-au întâmplat atât de multe lucruri bune în Cluj datorită acestei candidaturi încât, deși nu ne ascundem tristețea de a nu fi fost desemnați Capitală Europeană a Culturii, credem că am înțeles cu toții, la capătul acestui drum, că nu am lucrat în acești ani numai pentru a obține un titlu, ci pentru a duce împreună orașul înainte. Reiterăm pe această cale respectul nostru pentru decizia juriului, susținerea pentru proiectul cultural gândit de Timișoara și dorința noastră ca orașul Cluj-Napoca să meargă mai departe pe drumul început de această candidatură", declară Ștefan Teișanu, directorul executiv al asociației clujene.

Noul plan va rămâne la dispoziția Primăriei Cluj-Napoca pentru a fi supus unei dezbateri publice. Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală.

În perioada 15-16 septembrie 2016, cele patru orașe românești finaliste ale competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 - Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara - și-au susținut candidaturile în fața juriului european. În urma reuniunii de selecție, juriul a recomandat Timișoara drept Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021.

Conform regulamentului de concurs, există șase criterii pe care membrii juriului le au în vedere pentru luarea deciziei: Contribuția proiectului de candidatură la strategia pe termen lung a orașului, Dimensiunea europeană a proiectului propus, Conținutul cultural și artistic, Capacitatea de implementare, Implicarea publicului și Managementul propus pentru proiect. În caz de balotaj, regulamentul competiției prevede, de asemenea, faptul că președintele juriului are dreptul la „un al doilea vot", care îi permite astfel să ia decizia finală.

În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. "Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură", notează asociaţia clujeană.

În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate - Timișoara și Cluj-Napoca - au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot" pentru a desemna câștigătorul competiției.

Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare. Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos".

Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West", inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect.

La capitolul „aspecte de îmbunătățit", juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic.

În cazul câştigării mult râvnitului titlu european, Clujul ar fi avut la dispoziţie suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului propus: 15 milioane de euro sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane euro de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2.5 milioane din sponsorizări şi 1.5 milioane din fonduri europene.