"Make films, not war!" A început TIFF 2022. Chirilov: Anul acesta vă încurajez să vă certaţi despre filme

Peste 2.500 de persoane au participat, vineri seara, la gala de deschidere a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania. 

Gala de deschidere a celui mai mare eveniment din România dedicat filmului a avut loc, ca de obicei, în Piaţa Unirii, iar președintele TIFF, Tudor Giurgiu, a deschis seara salutând revenirea la normalitate după cei doi ani de pandemie.

"Ne bucurăm că ne vedem într-un număr atât de mare după doi ani în care ne-am văzut mult mai puţin aici în Piaţă (Piaţa Unirii – n.r.). Vă felicit că aţi venit şi mă bucur că vom sărbători în număr atât de mare începerea TIFF. E o revenire la normalitate, așa cum am declarat și eu, şi colegii mei, pentru că TIFF-ul se întoarce practic la ceea ce era înainte de 2020, o sărbătoare a oraşului, o sărbătoare a întregii ţări şi aş îndrăzni să spun suntem probabil cel mai mare eveniment care se întâmplă în momentul de faţă legat de film din întreaga Europă", a spus regizorul Tudor Giurgiu.

O "normalitate", totuși, trunchiată de ceea ce se întâmplă în țara vecină, "Make films, no war!" este mesajul TIFF din acest an, adaptat la actualele vremuri după peste o jumătate de secol de la celebrul slogan "Make Love, Not War!", care a făcut înconjorul lumii în anii ’60, în plin conflict în Vietnam. Așa cum arată și afișul ediției, singura "armă" acceptată de TIFF este camera de filmat, iar singurul "conflict" pe care îl încurajează organizatorii este cel de idei, provocat de filme. Și vor fi astfel de pelicule în această ediție.

"Asta încecăm să facem cu filmele din acest an de la TIFF, sunt filme provocatoare, care provoacă discuţii, filme prin care vrem să vă încurajăm să vă certaţi. Vrem să vorbiţi despre filme, să vă certaţi despre filme, încurajez conflictul de idei, pentru că numai lucruri bune pot ieşi din acest conflict. Există multe nuanţe de gri între alb şi negru. Trebuie să nu ne culcăm pe o ureche, să gândim despre ce se întâmplă, să analizăm realitatea prin ceea ce se vede în film", a spus directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov.

De altfel, festivalul a fost deschis cu un film despre o "luptă", una plină de curaj a femeilor americii de la finalul anilor ’60.

"Este un film inspirat dintr-un caz real, despre drepturile femeilor, un film despre femeile care au schimbat lumea, despre o reţea clandestică care a sfidat statul, a sfidat structurile. Filmul glorifică lucrul acesta și aproape că spune că este important să existe rezistență", a spus Chirilov în prezentarea filmului.

Acesta a mai adăugat că, după cei doi ani de pandemie, "în care s-a vorbit foarte mult despre felul în care anumite libertăți au fost îngrădinte", i se pare important "ca rezistența să existe în continuare".

"Mi se pare important să chestionăm constant legitimitatea deciziilor pe care statul le ia pentru noi, să nu ne culcăm pe-o ureche, să nu dormim, să gândim", a subliniat Mihai Chirilov.

Cu un mesaj politic a venit și primarul Emil Boc, invitat pe scenă la deschiderea festivalului.

„Mesajul meu din această seară nu va fi despre film, are cine să vorbească, sunt mult mai pricepuţi decât mine. Aş vrea să vorbesc despre contextul în care are loc acest festival unic în ultimii 20 de ani. E vorba de contextul războiului din Ucraina. Dragii mei, suntem în această piaţă frumoasă a Clujului, ne bucurăm de artă, cultură şi film. La mai puţin de 400 de kilometri de acest loc e un festival al gloanţelor, muzica sirenelor, a rachetelor care distrug vieţi, care distrug oraşe, care distrug pacea de pe continentul nostru. Pe bună dreptate se pune întrebarea de ce noi putem aici să ne bucurăm de artă şi film şi la 400 de kilometri de noi pacea continentului nostru e pusă în pericol”, a spus edilul Clujului, care a ținut să-l felicite pentru acest festiva pe regizorul Tudor Giurgiu, "pentru că la baza democraţiei a stat şi va sta întotdeauna educaţia şi cultura".

"Când vorbim de democraţie ne punem întrebarea care sunt fundamentele ei, pe ce se bazează democraţia când totuşi noi putem să ne bucurăm de film, iar alţii, din nefericire, să asculte sirenele de război. Pentru că la baza democraţiei a stat şi va sta întotdeauna educaţia şi cultura. Societăţile care au investit şi vor investi în educaţie şi cultură vor avea întotdeauna un viitor asigurat, pentru că educaţia şi cultura reprezintă oxigenul funcţionării unei societăţi democratice. De aceea Tudor, ceea ce faci pentru Cluj, ceea ce faci pentru România, ceea ce facem cu toţii pentru cultură este un sprijin pentru democraţie", a mai spus Emil Boc.

Mesajele încărcate de seriozitate, în ton cu vremurile, au fost contrabalansate de marea invitată a serii, Corina Chiriac. Celebra artistă a coborât de pe scenă cântându-și unele dintre cele mai celebre șlagăre printre oamenii aflați în piața centrală a Clujului, delectând publicul cu prezența sa plină de optimism, reușind să-i facă și pe tineri să danseze pe ritmurile vechilor melodii.

Așadar, până pe 26 iunie, la Cluj-Napoca, oraș recent desemnat de UNESCO "City of Film", urmează o săptămână-maraton cu peste 350 de proiecții, cine-concerte, expoziții, workshop-uri inovatoare, dezbateri și experiențe cine-culinare.

De asemenea, din această ediție nu va lipsi nici mult-așteptatul Weekend la Castel, cu deja celebrele seri cu proiecții speciale în decorul Castelului Bánffy din Bonțida.