Muzeul de Artă din Cluj Napoca devine hotel de 5 stele? Manager: ''În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, veți admira aroganța îmbogățiților"

Clădirea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca a fost retrocedată, în proporție de două treimi, unei familii din Săliște, județul Sibiu, în urma unui proces pierdut, anul trecut, de Consiliul Județean Cluj. Cealaltă treime a rămas în proprietatea CJ Cluj. Recent, familia în cauză a trimis o notificare reprezentanților muzeului, prin care se cere predarea spațiilor câștigate în instanță în termen de o lună de zile. 

''Muzeului de Artă i s-a luat viitorul!

Credeați că trăim doar printre drogați și bețivi, printre hoți și șmenari, oameni leneși ori indiferenți? Nici pomeneală! V-ați procopsit cu o societate amorfă, în care tăcerea acoperă o lașitate de veacuri, iar noi susținem tot soiul de Dinu Păturică, impostori mai de pretutindeni! Zilele astea rămânem și fără Muzeul de Artă!

Că avem ca temei o sentință judecătorească absurdă și nedreaptă, taman invers decât mărimea „pensiilor speciale” – n-ar fi de mirare și nici unica injustiție postcomunistă! Însă nimeni, dar absolut nimeni nu a mișcat un deget pentru a salva ceea ce se mai poate! Invocând măcar ideea „Exproprierii pentru cauză de utilitate publică” este ca și cum ai arunca cu agheasmă asupra necuratului! Iar cei care au pierdut procesul se spală pe mâini și pasează altora imorala punere în posesie a edificiului.

Așadar, orașul de „Cinci stele” va avea în curând un Hotel de „cinci stele” în chiar centrul urbei! În loc de Grigorescu, Pallady, Tonitza, Hollósi ș.a. veți admira aroganța îmbogățiților prin tot ce este mai abject și fără scrupule! Cu alte cuvinte, un tezaur de peste 16.000 opere de artă (în cuantum de sute de milioane de euro) va fi în curând ascuns privirilor în profitul limuzinelor și a prostului gust! Iar voi hrăniți-vă cu iluzii că alții „muncesc” și se frământă pentru prosperitatea noastră!'', a scris pe Facebook, Lucian Nastasa Kovacs, managerul Muzeului de Artă.

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca este adăpostit într-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, și posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească și europeană: pictură, grafică și artă decorativă (secolele XV - XX).

Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei). Între oaspeţii palatului s-au numărat împăratul Francisc I, împărăteasa Karolina, şi Franz Lizt. Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului.

În anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. Între anii 1960-74 la palat au avut loc vaste lucrări de restaurare.  Muzeul s-a mutat în palatul parţial restaurat în 1962 şi a fost deschis publicului în 1965.

Încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecția de curiozități, orfevrărie, piese de mobilier și artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean și mai ales colecția cunoscută sub numele „Pinacoteca Virgil Cioflec”.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

Cum a ajuns muzeul la familia din Sibiu

Anul trecut, ZIUA de Cluj scria că o parte din Palatul Bánffy, așa cum este denumită clădirea unde îşi are sediul Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, va fi retrocedat moștenitorilor unui negustor din Săliște, județul Sibiu, pe numele său Nicolae Roșca, și ai soției sale, Paraschiva Roșca. Roșca se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy, și împreună cu acesta a pus bazele unui cinematograf în incinta Palatului, acesta fiind ulterior demolat. Roșca funcționa inclusiv pe post de proiecționist, potrivit Press One: ''Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zona Mărginimii Sibiului și în județele limitrofe Sibiului – Alba și Cluj. Paraschiva Roșca, văduva lui Nicolae Roșca, a spus că soțul ei l-ar fi împrumutat cu sume importante de bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf, dar și peste apartamentele din clădirea Bánffy". 

Potrivit deciziei judecătorilor, destinația imobilului nu poate fi schimbată în următorii zece ani. Atunci, Consiliul Județean spera să se înțeleagă cu proprietarii și să cumpere această clădire emblematică din Piața Unirii. De asemenea, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, anunța că se încearcă deschiderea unui nou proces, după ce s-au descoperit noi documente.

Directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Lucian Nastasă-Kovacs, susține că această retrocedare a fost făcută în baza unui "testament olograf din 1958 și alte înscrisuri de mână nevalidate juridic la vremea respectivă, când imobilul cu pricina a fost naționalizat în 1948''.