Picnic pentru toleranţă şi multiculturalitate, în Piaţa Muzeului

În contextul scandalului plăcuţelor bilingve româno-maghiare de la intrările în Cluj-Napoca, grupul de iniţiativă Musai-Muszáj va organiza un flashmob pentru toleranţă şi multiculturalitate, sub forma unui picnic în Piaţa Muzeului. Evenimentul va avea loc joi, la ora 17:00.

"Participanţii vor fi prezenţi în piaţă la ora 16:55, înarmaţi cu izolire, pături, ceai şi prăjituri. În momentul în care muzica răsună, cei prezenţi vor ocupa loc pe jos şi se vor distra în oaza multilingvismului și interculturalismului clujean. În timpul picnicului pot fi completate formulare care vor fi înaintate Primăriei Cluj-Napoca", transmit organizatorii.

Prin această acţiune, grupului de iniţiativă Musai-Muszáj denunţă ipocrizia cuvintelor „toleranță" și „multiculturalitate" care domină discursul public al administrației orașului. În acest sens, ei au creat o pagină de Facebook unde au publicat un manifest adresat municipalităţii:

"Nu mai tolerăm ca administrația să vorbească despre multi- sau interculturalitate, în timp ce sabotează amplasarea unor plăcuțe bilingve/multilingve la intrările orașului. Considerăm ipocrizie și manevră politică ieftină faptul că primarul Emil Boc salută cetățenii orașului în limba maghiară în timp ce primăria nu implementează multilingvismul asumat în candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului și refuzăm să acceptăm în continuare acest tip de atitudine.

Nu mai acceptăm sloganele conducerii orașului despre toleranță, multilingvism și multiculturalitate, cât timp acestea se dovedesc că au fost, sunt și rămân doar cuvinte goale. A sosit timpul să demascăm această practică și să acționăm împotriva ei - la nivel local, național și internațional. Scopul nostru este ca orașul nostru să fie Clujul interculturalității reale, trăite zi de zi. Ne luăm angajamentul de a transforma acest scop în realitate.

În acest sens, anunțăm:

1. Lansarea campaniei „Primăvara celor 1.000 Procese" - o campanie de 3 luni care urmărește ca până în 1 iunie 2015:
- cel puțin 1.000 de cetățeni clujeni să ceară primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve la intrările orașului
- cel puțin 1.000 de cetățeni clujeni să se alăture procesului care obligă orașul să facă
acest lucru
2. Publicarea, în 19 februarie, a unei scrisori adresate celor 16 orașe înfrățite cu Clujul și presei internaționale, care va prezenta realitatea multiculturalității și multilingvismului asumat doar la nivel declarativ.
3. Organizarea, în 26 februarie, a unei dezbateri publice - prima dintr-o serie de dezbateri care vor avea loc în ultima zi de joi din fiecare lună - privind asumarea activă a cauzei interculturalității orașului.
4. Organizarea, în 27 februarie, a primei ediții a premiilor lunare CKK pentru Intoleranță (CKK Intolerancia Díjak, CKK Intolerance Awards) în cadrul cărora, pe baza votului publicului, vor fi decernate "premiile" pentru cea mai intolerantă instituție și cea mai intolerantă persoană", semnează membrii grupului.

Un flashmob pentru aceeaşi cauză a avut loc în data de 12 februarie, în Piaţa Unirii. Atunci, circa 300 de persoane au tăiat o panglică lungă de 410.9 metri, "adică un milimetru pentru fiecare cetățean al orașului".

Toate aceste acţiuni civice vin în replica deciziei Curţii de Apel Cluj, din 5 februarie, prin care Primăria Cluj-Napoca nu mai este obligată să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş. Instanţa a admis recursul municipalităţii, casând astfel decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

"Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local şi Primăria municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 4800 a Tribunalului Cluj pe care o casează în tot, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FECHRHCE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie", se arată în soluţia judecătorilor Curţii de Apel Cluj.

Potrivit consilierului juridic al fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe, Szocs Izabella, sentinţa dată de Curtea de Apel Cluj "nu are deocamdată nicio cale de atac". Anul trecut, fundaţia olandeză a introdus acţiuni împotriva mai multor autorităţi, prin care cerea respectarea drepturilor lingvistice prevăzute în Legea 215/2001.

"În municipiul Cluj-Napoca ponderea minorităţii maghiare nu atinge pragul de 20% prevăzut de lege, însă în mod evident, sub 20% legea nu interzice respectarea acestor drepturi, ci oferă o posibilitate administraţiei, factorul decisiv fiind oportunitatea acestora în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Baza analizei de oportunitate în cazul drepturilor lingvistice este Convenţia Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ale cărei critetii sunt următoarele: număr substanţial de locuitori, populaţie tradiţională şi cerinţă suficientă. Clujul se pliază perfect pe această schemă, credem că invocarea acestor prevederi ne-a adus succesul în instanţă", declara, la vremea respectivă, Szocs Izabella.

În iulie 2014, Tribunalul Cluj a admis plângerea formulată de Landman Gabor, preşedintele European Committee Rights Hungarians Central Europe, prin care se solicita amplasarea de plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările în Cluj-Napoca, sentinţa fiind atunci executorie, dar nu definitivă. Ulterior, decizia a fost atacată cu recurs de Primăria Cluj-Napoca.

Scandalul plăcuţelor bilingve este vechi la Cluj-Napoca, de pe vremea când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat, în 2002, solicitarea UDMR de a monta plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările, respectiv ieşirile din oraş.

Funar declara la vremea respectivă că numărul locuitorilor de etnie maghiară din Cluj-Napoca reprezintă numai 11% din populaţia totală a oraşului.