Protest pentru cultură: statuia compozitorului Nicolae Bretan, "vandalizată" de artişti vizuali

Protest pentru cultură: statuia compozitorului Nicolae Bretan,
Statuia compozitorului Nicolae Bretan, din Parcul Central Simion Bărnuţiu, a fost "vandalizată" de mai mulţi artişti vizuali din cadrul festivalului Temps D’Images Cluj. Statuia a fost acoperită cu mai mulţi saci de plastic, iar artiştii spun că această acţiune semnifică "cultura moartă ce sufocă cultura vie".

Informaţia a fost făcută publică de jurnalistul şi activistul de mediu Adrian Dohotaru pe pagina sa de Facebook: "În cadrul Festivalului Temps D'Images Cluj artiști clujeni în colaborare cu cei bucureșteni dar și din străinătate au „vandalizat" bustul renumitului compozitor ardelean Nicolae Bretan. Mi-au trimis pozele „cu explicația că cultura moartă sufocă cultura vie". Bănuiesc că actul are legătură cu ideile de care povesteam mai demult cu ei- de ce nu apar busturi de femei sau romi sau muncitori sau de ce nu apare un alt tip de artă în spațiul public, „dincolo de speciism și umanisn"- așa cum specificau ei după spectacolul Candidatul la Președenție de la Casa Tranzit de ieri".

Dezvelirea bustului compozitorului Nicolae Bretan a avut loc în 24 octombrie, în prezența oficilităților locale, fiind oficiată și o slujbă de sfințire a monumentului. Chiar dacă nu a putut fi prezentă la ceremonie, fiica lui Nicolae Bretan, Judit Bretan, ajunsă la vârsta de 92 de ani, a trimis o scrisoare prin care mulțumea autorităților pentru spirjinul pe care i l-au acordat în demersurile ei de a instala statuia tatălui ei în Parcul Municipal.

Primăria Cluj-Napoca a finanţat lucrările de execuţie pentru soclu şi montajul bustului de bronz al compozitorului, care a fost donat de familia acestuia. Preţul lucrării a fost de circa 15.000 de lei.

Bretan a fost un compozitor român care a trăit la Cluj. „Datorită afinităţii sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viaţă, atât în Ungaria, în care a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cât şi în România postbelică. S-a considerat toată viaţa transilvănean mai degrabă decât membru al unei etnii sau al alteia. Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte, apărute la casa de discuri Nimbus Records", conform Wikipedia.

 

Etichete
Comenteaza