Raportul juriului care a decis Capitala Culturală 2021, criticat la Cluj: "M-aș fi așteptat la o evaluare mai țapănă, mai altfel decât un proces verbal"

Asociaţia „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului în competiţia UE, nu a ieşit public cu o poziţie oficială față de raportul final al juriului de experţi independenţi, în care se motivează de ce Timişoara a fost desemnată drept câştigătoare a mult râvnitulului titlu.

Istvan Szakáts, care până la începutul anului a făcut parte din Consiliul Director al asociaţiei şi ulterior a rămas în echipa executivă, îşi arată nemulţumirea, într-o postare pe Facebook, faţă de evaluarea candidaturii Clujului, aşa cum este prezentată în raportul amintit, comparând-o cu un proces verbal care nu poate fi utilizat pentru o eventuală îmbunătăţire a programului deoarece nu oferă repere sau pârghii clare. 

Ba mai mult, având în vedere că lupta pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost cea mai strânsă din istoria competiţiei - Timişoara şi Clujul aflându-se la egalitate după două rânduri de voturi (6-6), Szakáts se întreabă de ce juriul a considerat dosarul oraşului de pe Someş ca fiind cu mult mai slab decât cel din Banat.

"Conform juriului aplicațiile Clujului și a Timișoarei erau cam egale. De aia s-a decis atât de greu - după două voturi de 6:6 și 6:6, până la urmă prin decizia președintelui. Dar atunci cum se face că în evaluare Clujul arată mult, dar mult mai prost? Nu se cădea ca și evaluarea să arate distanța mică dintre aplicații?

Disconcordanța asta nu-mi indică că juriul n-ar avea dreptate. Ba cred că în mare parte are, precum mai cred și că fiecare are dreptatea lui. Dar disconcordanța mă neliniștește. Dacă arbitratul a fost aproape arbitrar, nici noi n-ar trebui să supraevaluăm ce se spune în evaluare și s-o luăm de far călăuzitor (precum sunt convins că acum o grămadă de lume o să-și justifice noile direcții de acțiune politică sau culturală prin ce se scrie în Evanghelia de Critică Comparativă a Orașelor Candidate).

Dar revenind. Parcă arbitratul n-ar trebui să fie arbitrar. Dar atunci m-aș fi așteptat la o evaluare mai țapănă acolo, mai altfel decât un proces verbal în care tablagiul numai n-a știut ce să scrie dacă tot te-a tras pe dreapta să te amendeze.

Ori dacă juriul nu se joacă de-a evaluarea, atunci aș vrea să văd o evaluare mai consistentă, mai utilizabilă. Pârghii, repere. Nu să facă treaba autoevaluării, dar ceva mai consistent, totuși acolo - de aia îi zice juriu de experți europeni.

Dar, uitându-mă și la alte evaluări, văd că trendul este exact ăsta pe care-l vedem: cu dodii de proces verbal.

Și atunci mă întreb dacă nu cumva ar merita pus la reciclare întregul sistem de Capitale. Că acum 13 orașe românești din 14 se cam uită la procese verbale pe care nu le înțeleg sau unde le înțeleg nu neapărat sunt de acord. Și nici agentul nu le are cu a răspunde la SMS.

Dar atunci, când ne-am băgat și noi în mișcarea Capitale Culturale 2.0 (dealtfel pornit de ceva ani), ar fi frumos să nu exagerăm (precum pariu că avem o aplecare) cu a ctitori o Rețelizare și o Mapare și un Schimb de Expertiză care să genereze în să zicem următorul an jumate 80% turism de conferință, hârtii de poziționare, și abia niște cultură acolo pe fund ca să avem imagini de început pentru powerpointuri. Că mai avem și un oraș, pe care-l vedem mai des decât atunci când decolăm și aterizăm", se arată în postarea publicată pe reţeaua de socializare. 

Pe scurt, juriul de experţi independenţi - format din 12 persoane numite de Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi de Ministerul Culturii - arată că "programul cultural cu care oraşul Cluj-Napoca a candidat la acest titlu a fost unul puternic şi vizibil îmbunătăţit faţă de cel prezentat la finele anului 2015. De asemenea, echipa coordonatoare a fost entuziastă şi convingătoare. Şi dimensiunea europeană a fost bine exploatată, având câteva idei inovative. Nu în ultimul rând, programul se pliază perfect pe actuala strategie culturală a oraşului şi pune bazele unor importante şi benefice schimbări după anul 2021". Însă lipseşte o strategie culturală dincolo de şi după finalizarea programului CCE 2021. "Titlul nu acoperă în totalitate scopul şi dimensiunea unei strategii culturale. Proiectele Academia Schimbării și Antreprenorii Culturali ar trebui să ofere o moștenire profesională puternică orașului".

Deși competiţia europeană s-a încheiat oficial, Clujul nu acceptă înfrângerea. Programul cuprins în dosarul de candidatură va fi implementat începând cu anul 2017.

Echipa executivă a Asociaţiei Cluj 2021:Florin Moroşanu (preşedinte), Ştefan Teişanu (director executiv), Rariţa Zbranca, Istvan Szakats, Tudor Giurgiu, Ştefania Robu, Miana Domide, Andi Daiszler.

Consiliul Director a Asociaţiei Cluj 2021: Radu Munteanu, Irina Petraş, Emil Boc, Vakar Istvan, Ioan Sbârciu, Vasile Jucan, Ioan Leanca, Răzvan Rotta, Florin Stamatian, Florin Ţala, Radu Badea, Mihai Pop, Ioan Chirilă, Sorin Dan, Ionel Vitoc.

Raportul juriului de experţie UE poate fi consultat integral AICI.

Dosarul de candidatură al Clujului este disponibil AICI.