RECOMANDARE Cine îşi bea cafeaua în centru: "lumea bună" şi "lumea faină"

Cafenelele din centrul municipiului sunt frecventate de două principale categorii de public: "lumea bună" şi "lumea faină", care fac parte însă din aceeaşi clasă socială, respectiv noua clasă de mijloc clujeană, arată un sociolog, într-un studiu bazat pe 60 de interviuri. Acapararea centrului de către cele două tipologii a exclus însă de la consum alte clase, inclusiv pe cea a muncitorilor din marile cartiere, se arată în studiu.

"Cei care frecventează cafenelele din centru povestesc de «lumea bună» care populează cafenele precum Diesel sau Klausenburg Café şi, pe de altă parte, de «lumea faină», care frecventează cafenelele boeme precum Insomnia sau Bulgakov. «Lumea bună» ar fi cea care ştie să se îmbrace elegant, care este familiară cu diferitele branduri şi gadgeturi, care are un venit peste medie sau pretinde că îl are tocmai prin accesoriile pe care le poartă. «Lumea faină» ar fi cea care se îmbracă altfel, cu haine colorate, eşarfe fistichii, care vine la cafenea pe bicicletă şi, eventual, face cu uşurinţă referire la filosofi radicali contemporani", explică sociologul Norbert Petrovici, în studiul cu privire la stilul de consum din localurile din centrul Clujului. Angajat la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai, Petrovici şi-a bazat studiul pe 60 de interviuri realizate cu persoane care frecventează localurile din zona centrului.

Tânărul cercetător arată, pe de o parte, că "renovarea centrului a adus o multiplicare atât a locurilor frecventate de lumea bună şi de lumea faină prin boomul de cafenele şi restaurante", iar, pe de alta, că relaţia dintre cele două categorii nu este lipsită de tensiuni. Spre exemplu, "lumea faină", mai boemă, îi numeşte adeseori "manelişti" pe cei din "lumea bună", în timp ce "lumea bună" îi cataloghează uneori pe cei din "lumea faină" ca "nespălaţi".

Deşi, aparent, alcătuiesc două grupuri distincte, atât cei din "lumea bună", cât aceia din "lumea faină" fac parte, din punct de vedere al poziţiei sociale, din noua clasă de mijloc, fie că provin din mediul corporatist sau al noilor îmbogăţiţi, fie din cel al artiştilor ori din mediul universitar, arată Petrovici.

Cei care suferă provin însă dintr-o a treia categorie. "Centrul nu este doar al acestor oameni din clasa de mijloc care, chipurile, ar fi mai civilizaţi. Centrul va fi interesant doar dacă vom avea locuri pentru toată lumea din oraş, şi pentru persoane mai sărace, şi pentru persoanele mai înstărite, şi pentru muncitori, şi pentru oameni de afaceri", susţine sociologul. Acesta arată că excluderea din centru a unor întregi categorii sociale, de la consum, locuire şi petrecerea timpului liber, pentru aducerea altora, mai înstărite, este "calea cea mai sigură spre conflicte sociale". Extinderea cafenelei Bulgakov într-o curte unde în trecut locuiau câteva familii sărace, dar şi transformarea berăriei Ursus din centru, unde se întâlneau altădată muncitorii, după o şedinţă de sindicat, într-o "cafenea cochetă şi cu bere mai scumpă" sunt două exemple care ilustrează transformarea spaţiului din zona centrală şi diminuarea diversităţii. "A fi civilizat înseamnă a putea să interacţionezi, să locuieşti şi să discuţi cu persoane care sunt diferite de tine. Înseamnă să îl accepţi pe celălalt care nu seamănă cu tine. Nu înseamnă să mimezi diversitatea prin opoziţii false de tipul «lumea bună» vs «lumea faină». Opoziţiile acestea sunt, de fapt, între cei din acelaşi strat social. Clujul poate fi un oraş frumos doar dacă va rămâne un oraş deschis spre diversitate socială şi etnică, deschis bodegilor, cafenelelor, berăriilor, puburilor etc.", conchide tânărul sociolog clujean.

Material publicat în 1 iulie 2011