Scrisorile lui Maitreyi, traduse la Cluj. Ele completează detaliile “intime” ale romanului lui Eliade

Cei care îşi mai pun întrebări asupra romanului care a tulburat lumea anilor ‘30 vor putea să afle în curând detalii noi şi incitante, mărturisite de indiancă profesorului american Mac Linscott Ricketts, fostul student şi biograful american al lui Eliade, în intervalul 1976-1988.

Editorul volumului, Mihaela Gligor, cercetător ştiinţific al Institutul de Istorie "George Bariţiu" al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, este îndrăgostită iremediabil de India şi ar dori să înfiinţeze un institut cultural român la Calcutta. Volumul de corespondenţă la care lucrează acum urmează să apară la începutul lunii octombrie, la Cluj, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, în Colecţia "Biblioteca Indiană", pe care o coordonează.

Publicul din România va putea citi, în premieră, scrisorile despre Mircea Eliade schimbate între Maitreyi Devi şi profesorul american. Ele conţin şi detalii despre viaţa „personajului" Maitreyi Devi, dar şi amănunte referitoare la perioada în care Mircea Eliade s-a aflat la studii în India.
"Scrisorile redau sentimentele amestecate ale femeii care l-a inspirat pe Eliade şi detalii surprinzătoare despre revederea celor doi (Maitreyi şi Eliade), ce a avut loc la Chicago, în 1973", precizează Mihaela Gligor.

Detalii neaşteptate despre Eliade

Volumul se adresează tuturor celor interesaţi de Eliade şi Maitreyi. „Celor atraşi de poveştile de dragoste şi de misterul Indiei, în cele din urmă", precizează Mihaela Gligor. "Au, însă, o importantă valoare documentară, deoarece din ele aflăm câteva detalii despre omul Eliade, aşa cum, poate, nu ni-l imaginam". Scrisorile i-au fost puse la dispoziţie de profesorul american Mac Linscott Ricketts, fost student, discipol şi biograful american al lui Eliade. La traducerea în limba română a contribuit şi Maria-Daniela Pomohaci. Alături de Iuliana Năţălan, fetele au înfiinţat Centrul Cultural „Rabindranath Tagore", prin care este promovată în România cultura indiană autentică. În fiecare an, centrul organizează, la Bucureşti, Namaste India Festival (www.namasteindia.ro). Evenimentul din acest an, programat pentru 12 octombrie, va găzdui lansarea volumului de corespondenţă Maitreyi Devi - Mac Linscott Ricketts. Urmează lansări la Cluj, apoi la Târgu Mureş şi la Bucureşti, la târgul de carte din noiembrie.

Pe urmele lui Eliade, a ajuns la Maitreyi

Mihaela Gligor a fost prima dată în India în anul 2007, pe urmele lui Eliade, la un seminar dedicat lui, organizat la Jawaharlal Nehru University, New Delhi. "M-am îndrăgostit iremediabil de India... Şi am revenit de câte ori am avut ocazia", mărturiseşte cercetătoarea. S-a întors la Calcutta să lanseze un volum despre Mircea Eliade, apoi, în 2009, a obţinut o o bursă postdoctorală oferită de ICCR (Indian Council for Cultural Relations) la Jadavpur University. "În decembrie 2009 am revenit, invitată la o mare conferinţă dedicată lui Rabindranath Tagore şi am avut ocazia să îl cunosc pe laureatul Nobel Prof. Amartya Sen, a cărui carte am tradus-o", a mai relatat clujeanca.

Un centru cultural român la Calcutta, în plan

„Dacă aş sta acolo? Da! Iubesc India. Iubesc Calcutta... şi da, aş sta acolo, în Calcutta, aş înfiinţa un centru cultural... Vorbindu-le acum, în iulie, despre România şi Eliade, mi-am dat seama că sunt interesaţi de noi... De cultura noastră...", dezvăluie clujeanca. „India îţi dă un sentiment ciudat. Te face să te simţi ca şi cum te-ai avânta în liniştea de dinaintea furtunii. Mai întâi te caută şi te ademeneşte, apoi te înfăşoară, îţi cuprinde şi cel mai îndepărtat punct al sufletului, după care te lasă în voia sorţii, te face să îi simţi fiecare puls, să îi guşti fiecare aromă, să îi cunoşti fiecare secret...", mărturiseşe Mihaela Gligor.

În urma celor şase călătorii în India a învăţat să iubească oamenii acestei ţări. „Am învăţat de la ei ce înseamnă cu adevărat toleranţa şi bucuria, modestia şi bunătatea, iar căldura lor m-a făcut să mă simt acasă. Aş putea vorbi la nesfârşit despre India mea, despre locurile pe care le-am văzut şi care mi-au îmbogăţit sufletul şi mintea, despre oamenii pe care i-am întâlnit, despre miresmele şi sunetele care m-au învăluit, despre culorile Indiei...", adaugă ea.

O nedreptate

Citind cartea care urmează să apară în librării în toamnă, fanii romanului Maitreyi vor descoperi că „Maitreyi a fost mai mult decât un simplu personaj". „Nu vor fi dezamăgiţi deloc, ci, dimpotrivă, îşi vor da seama că Eliade i-a făcut, poate, o nedreptate prezentând-o aşa cum a făcut-o. Maitreyi merita mai mult", este de părere Mihaela Gligor. Cercetătoarea clujeancă i-a cunoscut şi pe membrii familiei lui Maitreyi. A discutat îndelung cu nora şi fiul ei. Scrisorile completează detaliile "intime" ale romanului lui Eliade. Ele redau foarte bine sentimentele femeii Maitreyi. Citindu-le, avem şi cealaltă parte a poveştii, ne asigură clujeanca.

„Am fost supărată pe Eliade"

„Când am primit şi citit prima dată scrisorile, am fost supărată pe Eliade. Nu s-a comportat tocmai onorabil faţă de o femeie care l-a iubit. Societatea indiană e diferită de a noastră. Au alte valori. Respectul e foarte important la ei, iar scriind romanul Maitreyi, Eliade a cam încălcat toate regulile societăţii indiene pe care, sunt sigură, că a iubit-o", dezvăluie cercetătoarea.

Cine e Mihaela Gligor

Mihaela Gligor este absolventă a Facultăţii de Filosofie (2001) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, unde a urmat şi un program de Studii Aprofundate de Filosofia Umanului (2002). Doctor în Filosofie al aceleiaşi Universităţi cu o teză despre Mircea Eliade şi extrema dreaptă românească (2006). În prezent, ea este este cercetător ştiinţific gradul III la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie "George Bariţiu", Departamentul de Cercetări Socio-Umane, Colectivul de Filosofie.

Cine a fost Maitreyi Devi?

Fiica la fel de celebrului ei tată, Surendranath Dasgupta, profesor de filosofie la University of Calcutta, cu studii doctorale la Cambridge şi autor al celor cinci volume de istorie a filosofiei indiene, A History of Indian Philosophy, Maitreyi Devi a primit o educaţie aleasă. Fire sensibilă, scrie poezii încă din copilărie. Primul volum de versuri i-a apărut pe când avea doar 16 ani, fiind prefaţată de Rabindranath Tagore. De altfel, pe lângă cele patru volume de poezie scrise de-a lungul timpului, cele opt lucrări despre viaţa şi opera Guru-lui său, Rabindranath Tagore, Maitreyi a scris cărţi de filosofie sau cu tentă socială şi, de asemenea, cărţi de călătorie. Pentru Na Hanyate, romanul-replică la povestea lui Eliade, Maitreyi Devi a primit, în anul 1976, Sahitya Akademi Award, cea mai importantă distincţie din partea Academiei de Litere Indiene. Poetă, eseistă, prozatoare, Maitreyi Devi a fost una dintre cele mai remarcabile femei pe care le-a dat Bengalul. Inteligentă, plină de viaţă, mereu în slujba celorlalţi, Maitreyi Devi a fondat, în 1964, Council for the Promotion of Communal Harmony şi a fost vice-preşedinte al All-India Women's Coordinating Council. A înfiinţat, şi pentru mulţi ani a condus, un orfelinat ce avea ca prim scop declarat ajutorarea şi educarea copiilor din zona Calcuttei şi a celor rămaşi în India (Bengal) ca urmare a separării Bangladeshului (Pakistanul de est) de Pakistan în 1971. Ea s-a născut la 1 septembrie 1914 şi a murit în 1990, cu patru ani după moartea lui Mircea Eliade, pe care l-a cunoscut în 1929.