Singurul muzeu dedicat limbii române se află la Cluj

Foarte puțin cunoscut de clujeni și aproape deloc de turiști, singurul muzeu dedicat limbii române se află într-o clădire de pe strada Emil Racoviță, la nr. 21.

Înființat în 1919 din inițiativa lui Sextil Pușcariu, un mare filolog, lingvist și primul rector al Universității din Cluj, Muzeul Limbii Române a fost reorganizat în anul 1949, când se transformă, în urma restructurării cercetării științifice academice, în Institutul de Lingvistică și Istorie Literară. După 1990 își atașează la denumire și numele fondatorului, astfel că instituția poartă astăzi numele de Institutul de Lingvistică și Istorie Literară “Sextil Pușcariu”.

Din 1994, exponatele se află într-o clădire din curtea institutului, dar aceasta nu este inclusă în circuitul muzeelor, nu are un muzeograf și nici nu se plătește taxă de intrare deoarece nu aparține Ministerului Culturii sau autorităților locale, fiind o extensie a institutului de lingvistică ce ţine de filiala Cluj a Academiei Române.

Cei care trec astăzi pragul muzeului pot vizita cele trei încăperi deschise publicului. În prima și cea mai mare cameră sunt expuse cărți, manuscrise, atlase, dicționare, reviste sau fotografii din cei 101 ani de existență a Muzeului Limbii Române.

Cele trei lucrări de referință expuse în Muzeul Limbii Române sunt Dicționarul Limbii Române, Atlasul Lingvistic Român și colecția revistei ”Dacoromania”, considerată una dintre cele mai importante publicații de lingvistică din acea perioadă.

”Dicționarul Limbii Române (denumit și Dicționarul Academiei) a fost prima sarcină care i-a fost încredințată lui Sextil Pușcariu de către Academia Română încă din anul 1906. La elaborarea lui au mai participat Constantin Lacea, Theodor Capidan, Nicolae Drăganu, Silvia Bălan sau Teodor Naum, toți lingviști de seamă ai acelor vremuri. Timp de aproximativ 40 de ani, până în 1948, Sextil Puşcariu şi echipa sa au publicat 3.071 de pagini cu circa 60.000 de cuvinte şi variante (literele A, B, C, D–de, F, G, H, I, Î, J şi L, până la cuvântul lojniță inclusiv), lucrarea rămânând neterminată”, potrivit site-ului Institutului de Lingvistică și Istorie Literară “Sextil Pușcariu”.

Cea de-a doua lucrare de referinţă a Muzeului Limbii Române este Atlasul lingvistic român. “Iniţiat, gândit şi condus de Sextil Puşcariu, Atlasul lingvistic român a fost realizat de doi dintre discipolii săi, Sever Pop şi Emil Petrovici. Ei au pregătit lucrările premergătoare anchetelor pe teren în cele 398 de localităţi, au efectuat anchetele între anii 1930 şi 1938, redactând apoi hărţile lingvistice”, mai arată sursa citată.

Revista Dacoromania este considerată de profesorul și lngvistul Dimitrie Macrea „cea dintâi şi cea mai importantă publicaţie periodică de lingvistică apărută în această perioadă”. Între 1921–1948 au apărut 11 volume masive, însumând aproximativ 9.000 de pagini cu studii, articole, note şi ample recenzii consacrate, în primul rând, domeniilor de lingvistică şi filologie, alături de cercetări de istorie şi critică literară, istoria culturii sau de folclor.

A doua încăpere îi este dedicată celui care a pus bazele Muzeului Limbii Române din Cluj, Sextil Pușcariu, iar aici se găsesc, alături de biroul său de lucru, mai multe obiecte personale, scrisori și fotografii din arhiva omului de cultură, donate de către familia acestuia.

Sextil Pușcariu, primul rector al Universității din Cluj, a fost cel care a coordonat întreaga activitate a Muzeului Limbii Române și a redactat peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică.

Cea de-a treia încăpere a Muzeului Limbii Române adăpostește piese originale din laboratorul de fonetică experimentală din Cluj, condus de profesorul Iosif  Popovici începând cu anul 1919. ”Acesta a urmărit să realizeze un proiect de înregistrare și de analiză lingvistică a dialectelor române. În perioada în care a activat la Cluj, a publicat mai multe articole de specialitate, dintre care cele mai importante sunt Fiziologia vocalelor românești ă și î, apărut în 1921, Despre ortoepie și fonetică, editat în 1923, și Vocalele românești, din 1927. A publicat și câteva studii dedicate folclorului”, potrivit Wikipedia.

Muzeul Limbii Române de la Cluj funcționează după orarul institutului din care face parte, între orele 08:00-16:00, de luni până vineri, și poate fi vizitat gratuit. Cea care se ocupă de persoanele care trec pragul muzeului este bibliotecara institutului.

"Muzeul este public, este deschis pentru oricine, dar nu are ușa larg deschisă, dacă pot să spun așa. Vizitatorii sunt în mare parte specialiști în domeniul lingvistic, cu mici excepții. Pe timpul verii, de obicei sunt conferințe de filologie și vin oameni special aici la noi. Mai sunt și persoane care au fost întâmplător cu ani în urmă și vin să revadă, deoarece au apreciat faptul că încă sunt păstrate asemenea lucrări, realizate doar de câțiva oameni, care se luptau pentru dezvoltarea și menținerea limbii române în Transilvania. De puțin timp, avem un site oficial și au venit oameni care au spus că au văzut pe internet despre ce este vorba și au fost curioși să vadă cu ochii lor ceea ce este expus aici", spune bibliotecara.

Clădirea în care funcționează Muzeul Limbii Române a fost supusă unor lucrări de reabilitare a fundaţiei, în urmă cu 10 ani.

Articol de Sergiu Vlăgea