“Teologie şi Biserică la români de la încreştinare până în secolul XX”

La acest eveniment cultural au participat trei episcopi: Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, Preasfinţitul Virgil Bercea, Episcop de Oradea, şi Preasfinţitul John Michael Botean, Episcop de Canton, Ohio, din SUA.

Autorul volumului a călătorit din Austria în România pentru a fi prezent la lansarea cărţii sale în limba română, moment îndelung aşteptat, după cum însuşi a mărturisit: "Se împlinesc 45 de ani de când am luat pentru prima dată contact cu România. Deja de atunci aveam în gând să scriu o carte despre tradiţiile Bisericii Româneşti, însă condiţiile politice nu au permis aceasta. Securitatea mi-a interzis să mai intru în ţară şi, ca urmare, nu am mai putut să iau contactul cu sursele primare ale istoriei româneşti. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru această primă piedică, pentru că cei 45 de ani de cercetări au făcut ca această carte să fie mult îmbunătăţită".

Un cuvânt introductiv a rostit Preasfinţitul Florentin, care a salutat cu bucurie prezenţa renumitului profesor austriac, "pe care îl consider unul dintre marii binefăcători ai Bisericii noastre, prin deschiderea pe care a avut-o faţă de problema încă spinoasă din punct de vedere ecumenic a uniţilor. Îi mulţumesc domnului profesor că este unul dintre puţinii care, dorind să cunoască bine istoria noastră, a românilor, şi, în primul rând, a românilor uniţi, a învăţat limba română. Activitatea domniei sale nu se rezumă doar la publicistică şi la Universitatea din Viena; el a predat şi la noi în ţară cursuri de Istoria Bisericii şi Ecumenism, în diferite centre universitare, între care şi oraşul Cluj-Napoca". Preasfinţitul Florentin a amintit şi faptul că prof. Suttner este membru onorific al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, a făcut parte din Comisia Mixtă de Dialog Internaţional între Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă, a militat şi acolo prin studiile şi intervenţiile sale pentru găsirea unui drum spre unitatea creştinilor.

În continuare, acad. Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române, a prezentat lucrarea al cărei cuvânt introductiv l-a semnat: "Nu este simplu ceea ce ni s-a încredinţat în această zi, pentru că suntem în faţa unei personalităţi şi a unei creaţii de excepţie. Dl. prof. Suttner este foarte cunoscut ca o prezenţă activă în peisajul culturii noastre, în peisajul culturii teologice, în Biserica noastră. Marele teolog şi profesor, cercetător în acelaşi timp, a meditat de-a lungul carierei sale, cu credinţă şi cu sete de adevăr, la evoluţiile Bisericii din cei peste 2.000 de ani de istorie, încercând să explice naşterea şi derularea specificului confesiunilor creştine occidentală şi răsăriteană, deopotrivă în dialogul şi în monologul lor, în armonie şi în dispută. În acest vechi dialog dintre Apus şi Răsărit, traversat de înaintări şi de reculuri, prof. Suttner a fost mereu marcat de exemplul românesc, de această enclavă latină la porţile Orientului, de singurul popor romanic ajuns de rit bizantin şi de credinţă răsăriteană, care de-a lungul vremii s-a afirmat în această lume pe care n-a vrut să o vadă niciodată în separaţie. De aceea, mesajul din această carte este închinat, în primul rând, românilor şi istoriei lor, fiind astfel adus în atenţia Europei exemplul românesc. Ajungând la secolul XVIII, un secol al dialogului, s-a preocupat de evoluţia Bisericii Române Unită cu Roma, de şirul Episcopilor uniţi din acest secol, pe care i-a adus mereu în atenţia Occidentului cu acea deschidere a omului care cunoaşte întreaga istorie europeană şi care nu a neglijat niciodată ceea ce Fericitul Ioan Paul al II-lea numea «al doilea plămân al Europei» - pentru că Europa nu poate fi înţeleasă în sens creştin fără partea răsăriteană".

În încheiere a fost invitat la cuvânt prof. Suttner, care a vorbit în limba germană, traducerea fiind făcută de prof. Dan Ruscu de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică: "Am considerat întotdeauna fascinant să întâlnesc un asemenea popor care se găsea la frontiera dintre cultura latină şi cea greacă. Este interesant de observat că românii au fost, încă de la început, creştinaţi dinspre Vest. Dacă privim cu atenţie izvoarele istorice, putem spune că românii nu au primit, cu siguranţă, ritul bizantin înainte de secolul X. Putem observa că în limba română există două straturi lingvistice, unul latin şi unul slav. Termenii liturgici în limba slavonă s-au născut odată cu Chiril şi Metodiu şi au putut pătrunde în limba română abia după aceea, şi doar atunci strămoşii românilor au putut primi ritul bizantin. Dacă studiem istoria bisericească românească avem o imagine aproape completă a istoriei bisericeşti europene şi sunt bucuros şi mândru în acelaşi timp că această lucrare există astăzi şi în limba română".

(Biroul de Presă)