TIFF se pune de partea Casei Municipale de Cultură

"Cred că este de datoria noastră să avem o poziţie fermă în acest caz absolut stupefiant", spune Tudor Giurgiu despre evacuarea Casei Municipale de Cultură din imobilul situat în Piaţa Unirii nr. 24. "Echipa TIFF consideră că este de domeniul ridicolului ca o entitate, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor, înfiinţată în 1990 să clameze că este continuatoarea unei organizaţii (Uniunea Industriaşilor Cluj) care deţinea imobilul în perioada interbelică şi, ca urmare, să poată obţine retrocedarea patrimoniului acesteia. Uşurinţa cu care justiţia a luat această hotărâre, cât şi modul în care Primăria Cluj-Napoca a înţeles să se apere în această speţă juridică în ultimii ani par cel puţin ciudate, iar organizatorii TIFF apreciază că o aşa-zisă retrocedare a acestui imobil nu va face decît să adauge încă o pată neagră pe agenda publică şi culturală a oraşului", se arată într-un comunicat trimis astăzi presei.

Clădirea din Piaţa Unirii a găzduit nu numai sediul Casei Municipale de Cultură, sediul RADEF România Film Cluj, ci şi birourile TIFF în perioada 2010-2011, pe baza unui contract de închiriere semnat cu reprezentanţii România Film Bucureşti.

În vara anului 2011, fiind înştiinţaţi neoficial că imobilul e foarte probabil "să se piardă", reprezentanţii TIFF au decis să caute un spaţiu nou pentru a-şi desfăşura activitatea, altfel riscînd să fie aruncaţi în stradă înainte de începerea ediţiei 2012 a TIFF, fără ca de acest lucru să îi pese cuiva. În cele din urmă, organizatorii festivalului au reuşit să semneze un nou contract de închiriere cu proprietarul unei clădiri din zona centrală, unde îşi propun să dezvolte un viitor Centru Cultural TIFF, spaţiu care se doreşte a fi inaugurat înainte de ediţia din acest an a festivalului.

"Cred că este de datoria noastră să avem o poziţie fermă în acest caz absolut stupefiant. Dacă justiţia din România consideră că un ONG care a apărut după Revoluţie continuă în mod legal şi firesc activitatea calfelor şi meşteşugarilor din secolul XIX, iar instituţiile de stat locale, private, actorii culturali nu fac nimic pentru a arăta că «împăratul e gol», nu ne va rămîne probabil decît să ne declarăm şi noi urmaşii vreunui studio de film din perioada începutului de secol XX, când Clujul era un puternic centru de producţie, poate-poate ne va pica ceva. Cu siguranţă că aspiraţia spre titulatura de capitală europeană a culturii nu poate avea vreo legătură cu dispariţia unor locuri şi instituţii de cultură. Dacă situaţia nu se va remedia, intenţionăm ca pe perioada TIFF să organizăm proiecţii speciale şi evenimente tip happening în incinta sau în vecinătatea imobilului, cu scopul de a atrage atenţia publicului şi de a-i sensibiliza pe cei în drept să reacţioneze şi să îndrepte această situaţie. Deşi ne-am descurcat, ca de fiecare dată, pe cont propriu şi nu am mai cerut ajutorul nimănui pentru a găsi un spaţiu unde să ne putem desfăşura activitatea de pregătire a TIFF şi a proiectelor educaţionale în care suntem implicaţi, suntem pe deplin solidari cu Casa Municipală de Cultură şi sperăm ca acest caz să fie rezolvat cât mai rapid, aşa încât blazonul oraşului să nu mai fie pătat încă o dată de o retrocedare oneroasă", a declarat Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF.

(D.C.)