Francezii au o pensie de cinci ori mai mare decât românii

Conform noilor date publicate de OECD, Organizaţia Mondială a Muncii, Comisia Europeană şi Institutul Naţional de Statistică, raportul între salariu şi pensie este relativ egal pentru contribuabilii din România şi cei din UE. Valorile nominale, însă, sunt diferite – un pensionar român din anul 2050 va primi 294 de euro pe lună dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 1.000 de euro, în timp ce un pensionar din UE va primi, în medie, 1.170 de euro pensie lunară în 2050, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 de euro.

Raport companiei de consultanță EY compilează date obținute din 200 de interviuri şi 150 de chestionare la care au răspuns reprezentanţi guvernamentali de vârf, autorităţi responsabile cu elaborarea de politici, autorităţi de reglemenater şi directori din industria pensiilor din 21 de ţări din America de Nord și de Sud, zona Asia-Pacific, Europa şi Africa. Participanţilor li s-a cerut să îşi autoevalueze nivelul de maturitate pe o scară de la 1 (scăzută) la 5 (ridicată).

Principalii jucători din sectorul public și privat de pensii se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru dezvoltarea unor strategii pe termen lung mai robuste și mai clare de alocare a pensiilor și de planificare a termenelor de retragere din activitate a clienţilor, pe măsură ce tot mai multe reforme au loc în acest sector.

Populaţia activă a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori. Deşi nu se vor pensiona toţi odată, o persoană are nevoie în medie de economii pentru perioada de pensionare de cel puţin 100.000 de dolari, sau chiar de mai mult în economiile dezvoltate, conform studiului. Cu toate acestea, activele administrate de fondurile de pensii la nivel global nu însumează mai mult de 100 trilioane de dolari. Jucătorii din sectorul pensiilor au în față o provocare uriaşă – de a creşte de cinci ori totalul activelor pe care le administrează în următorul deceniu.

Raportul evidențiază că viziunea, strategia şi definirea clară a rolurilor reprezintă fundamentul încrederii publice în administrarea de pensii. În special guvernele, autoritățile responsabile cu elaborarea de politici şi cele de reglementare recunosc că au mare nevoie să-și îmbunătățească strategiile pe termen lung privind pensiile.  În pofida acestui fapt, unul din trei respondenți participanți la studiu nu are definită o viziune şi o strategie pe termen lung, clar definite, în privința pensiilor.

Guvernele ar putea reprezenta o ultimă resursă la care să se apeleze pentru nivelarea decalajelor legate de pensii. Conform declarațiilor participanților la interviuri, doar două treimi dintre guverne, autoritățile responsabile cu elaborarea de politici şi autoritățile de reglementare dispun de o strategie pe termen lung în sectorul pensiilor. Sectorul privat va juca un rol important în stabilirea de viziuni şi strategii, se arată în studiu, deoarece furnizorii dispun de experienţa, dar şi de infrastructura necesare abordării cu succes a provocărilor legate de distribuţia pensiilor.

Trecerea de la beneficii definite la contribuții definite va îngreuna, conform raportului, luarea de decizii privind participarea şi investiţiile, atât pentru angajatori, cât şi pentru consumatori. Angajatorii din segmentul corporativ par să fie cu un mare pas înaintea altor actori, în privința furnizării de informații şi sfaturi adecvate participanților la planurile de pensii. 75% dintre angajatorii din sectorul privat care au participat la studiu au declarat că dispun de un sistem profesional de planificare a pensiilor, deşi admit că mai este loc de îmbunătățiri.

Raportul mai arată că implicarea consumatorului şi furnizarea de informaţii relevante pentru ca el să poată lua decizii bine informate prin intermediul unor mijloace suplimentare de comunicare, suport şi planificare trebuie să devină un reper central pentru toate sistemele şi soluţiile de pensii.

Segmentul de pensii se află încă în plin proces de determinare a modului în care aplicaţiile din zona digitală pot contribui la maximizarea oportunităţilor pe termen lung. Jumătate dintre angajatorii din sectorul privat îşi acordă scoruri mici privind maturitatea digitală, în vreme ce 54% dintre actorii din zona guvernamentală, a autorităţilor de elaborare de politici şi a reglementatorilor recunosc nevoia de adoptare a tehnologiei şi comunicaţiilor digitale. Raportul indică faptul că, în vreme ce administratorii înţeleg tabloul mai larg al translatării către platformele digitale, respondenţii recunosc, în egală măsură, că acest reper digital înseamnă doar o parte a soluţiei.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 210.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal 2014. În România și Republica Moldova, are 650 de angajaţi în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.