Clujul viitorului: construcţii “verzi”, cinema, sport şi bani

Proiectele au fost realizate pentru competiţia lansată de primărie alături de compania Terapia Ranbaxy pentru liceeni, care au avut de pregătit machete şi eseuri pentru ideile lor despre oraşul viitorului. Un Cluj cultural, al filmelor, al banilor, al modei, al sportului sau al istoriei sunt variantele apărute deocamdată ca machete.

Arhitecţii viitorului văd un Cluj spectaculos

Un proiect propune promovarea moştenirii istorice a Clujului prin punerea în valoare a centrului cu vestigii romane, iar altul aduce un parc de aventuri în oraş. Nu lipsesc puncte de reper uşor de identificat şi în oraşul real: catedralele din cele două mari pieţe şi viitorul stadion. În machete verdele învinge: copacii sunt mai mari decât construcţia ce reprezintă arena sportivă. O altă echipă a reprezentat un hotel în formă de inimă, iar Someşul, cu bărcuţe şi plaje cu şezlonguri. Clujul - centru financiar este o altă variantă la orizontul lui 2020, cu un imobil "însemnat" cu simbolul uriaş al unui Euro. Arhitectura revoluţionară este dată de imobile cu etaje superioare "rotitoare".

Terapia Ranbaxy primeşte propriul muzeu: o turbină eoliană a fost amplasată în vecinătatea construcţiei propuse. Preocuparea pentru dezvoltarea durabilă şi utilizarea responsabilă a resurselor de energie se regăseşte în mai multe proiecte. Elevii au creat machete cu imobile cu terase înierbate, turbine eoliene, panouri solare minuscule instalate pe clădiri. Muzeul cinematografiei are pereţii tapetaţi cu imagini de artişti, în vreme ce un proiect vecin e un "atelier de fericire", cu terase şi o bibliotecă la etaj. Un Cluj al eleganţei e reprezentat într-o altă machetă, creată cu paiete şi fâşii de dantelă. Un imobil suspendat pe piloni, cu iluminat arhitectural şi realizat pe un deal terasat, a fost propus pentru un alt fel de Cluj al viitorului.

Apostu: tinerii au identificat faptul că oraşului îi lipseşte deocamdată o ofertă consistentă de agrement

Reprezentanţii administraţiei ar putea găsi chiar idei de pus în practică. "Ideile copiilor despre posibila evoluţie a oraşului sunt extraordinare. Mă bucur că generaţiile tinere sunt preocupate de dezvoltarea durabilă şi se gândesc la folosirea energiei verzi. E interesant că au identificat faptul că oraşului îi lipseşte deocamdată o ofertă consistentă de agrement. Din ce am văzut aici, pot să spun că avem speranţe că astfel de proiecte ambiţioase vor apărea şi pe ordinea de zi a unor viitoare comisii de urbanism", a menţionat primarul Sorin Apostu.

În concurs au fost depuse 41 de proiecte. Machetele cântăresc între câteva sute de grame şi 10 kg şi au fost depozitate în sala desemnată să deservească drept birou pentru echipa care lucrează la proiectul Cluj - Capitală Culturală Europeană 2020. Recordul absolut îl deţine Liceul "Gh. Şincai", de unde s-au înscris 25 de echipe, iar Liceul de Arte Plastice are înscrise opt echipe. Au mai depus proiecte elevi de la Liceul "Avram Iancu" - doi, Şcoala Internaţională Cluj - doi, Colegiul Tehnic "Anghel Saligny", Grupul Şcolar Protecţia Mediului, Liceul Teologic Baptist "Emanuel", iar un proiect a venit de la Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie.

Premii totale de 30.000 de lei

Termenul limită pentru înscrierea în concurs a expirat luni. Competiţia i-a invitat pe tinerii clujeni să îşi afirme talentul arhitectural, prezentând prin machete şi eseuri ideile despre modul în care va arăta Clujul viitorului în 2020. Terapia Ranbaxy a pus în joc premiile şi a propus competiţia ca o pregătire a tinerei generaţii pentru proiectele de viitor ale comunităţii, dintre care statutul de Capitală Culturală a Europei este cel mai clar conturat.

Machetele sunt însoţite de eseuri prin care este descris conceptul. În aceste zile are loc jurizarea, iar festivitatea de premiere va fi duminică în Piaţa Unirii. 160 de elevi au intrat în competiţia pentru premiile de 30.000 de lei.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA