A doua rectificare bugetară în 2018. Educaţia, Cercetarea şi Transporturile pierd cei mai mulţi bani
În urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, iar Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani.
Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene. Astfel, la Ministerul Transporturilor fondurile scad cu 1,16 miliarde de lei, la Ministerul Cercetării şi Inovării (-228,9 milioane de lei), la Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei), la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-176,8 milioane de lei), la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166 milioane de lei), la Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), la Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei), la Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei), la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei) şi la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).
Pe de altă parte, s-au asigurat fonduri suplimentare la Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale (+2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul UE şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului), la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (+787 milioane de lei, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii şi drepturi pentru persoane cu handicap), la Ministerul Sănătăţii (+211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanenţă, a unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe), la Ministerul Justiţiei (+138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal), la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+ 85,2 milioane de lei per sold; s-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 Programul Operaţional Regional, + 98,42 milioane de lei), la Ministerul Afacerilor Interne (+70,6 milioane de lei per sold; s-au identificat economii la cheltuielile de personal şi au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat).
De asemenea, Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale cu scop curativ.
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei, iar Bugetul Asigurărilor pentru şomaj primeşte la cheltuieli 82,6 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor Publice precizează că cea de-a doua rectificare din acest an a fost realizată cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile cresc cu suma de 365,6 milioane de lei, însă valoarea nominală a Produsului intern brut este estimată în urcare la 949,6 miliarde de lei, faţă de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului iniţial pentru acest an, astfel că se păstrează ţinta de deficit.
Prima rectificare de buget a avut loc în luna august. Atunci Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii au fost principalii beneficiari de fonduri, în timp ce Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Cercetării şi Ministerul Energiei sunt instituţiile care se vor confrunta cu cele mai semnificative diminuări de fonduri.
