Şapte oraşe din România se bat pe 651 de milioane de euro

Cluj-Napoca, Braşov, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara sunt polii naţionali desemnaţi să preia aceşti bani europeni, pe baza proiectelor depuse.

Atragerea banilor europeni prin Programul Operaţional Regional (POR) va ajunge la cel mult 30% din disponibilul din acest an, conform celor mai optimiste previziuni, a declarat ieri, la Cluj, Marcel Boloş, noul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

"Am făcut o analiză asupra a ceea ce se poate realiza realist până la sfârşitul anului. Am ajuns la un procent oarecum îndrăzneţ, de 32%, ţintă naţională de absorbţie pentru POR", a spus Boloş. El a adăugat că, dacă toate măsurile pe care le propune vor fi implementate, în România ar putea fi atrase până la finele anului 788 de milioane de euro. Suma decontată de Uniunea Europeană până acum în acest an ajunge la 522 de milioane de euro. "Încercăm să stimulăm puţin gradul de absorbţie, să ajungem la 1,2 miliarde până la sfârşitul anului", a afirmat oficialul MDRT. "Vrem să reducem birocraţia, ceea ce presupune ca în următoarele două-trei luni să finalizăm pachetul de măsuri, ca să ţintim beneficiarul. Până acum discutam de absorbţie şi reglementam problemele din punct de vedere instituţional, dar trebuie să ne schimbăm direcţia, să trecem în zona beneficiarilor", a spus secretarul de stat.

Procentul de 32% nu e unul mic, a menţionat Claudiu Coşier, director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest. "Suntem în grafic, aşa cum a fost el stabilit. Nu există risc de dezangajare în acest an, iar ţinta pentru 2012 urma să micşoreze la zero riscul de dezangajare pentru 2013", a spus Coşier. Riscul de dezangajare se referă la sumele alocate, dar necontractate, care, dacă nu sunt cheltuite pe proiecte, ar urma să fie retrase şi distribuite către alte programe de finanţare. În România sunt implementate prin POR, subdomeniul poli de creştere, 97 de proiecte. Cele şapte municipii desemnate ca poli de creştere, între care şi Cluj-Napoca, au depus 149 de proiecte, dar numai 57 sunt contractate, restul fiind în stadii de evaluare sau precontractare. Până la sfârşitul anului ar urma să fie contractate toate proiectele, a adăugat Boloş. Bugetul pentru aceste şapte municipii este de 651 de milioane de euro.

România are şapte poli naţionali de creştere: Cluj-Napoca, Braşov, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, precum şi 11 poli de dezvoltare. Celelalte oraşe au statutul de centre urbane. La Cluj au fost semnate recent contractele pentru patru proiecte cu finanţare europeană prin POR dedicat polilor naţionali de creştere. Acestea sunt proiectele pentru modernizarea şi extinderea transportului public în zona metropolitană, inclusiv implementarea sistemului de ticketing (9,3 milioane de euro), centrul regional de excelenţă pentru industrii creative din dealul Lomb (15,9 milioane euro), construirea de locuinţe sociale pe str. Iuliu Coroianu (2,3 milioane de euro) şi construirea centrului multifuncţional de pe str. Înfrăţirii (900.000 de euro).

În cadrul axei prioritare I a POR, pentru sprijinirea polilor de creştere pot fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană, implementate prin proiecte ca reabilitarea infrastructurii urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri şi reabilitarea infrastructurii sociale. Coordonatorii programelor de finanţare pentru cei şapte poli de creştere din România se întâlnesc în această săptămână la Cluj-Napoca în cadrul unei reuniuni la care participă Aura Răducu - reprezentant al Direcţiei Generale REGIO, Marcel Boloş - secretar de stat în MDRT, Gabriel Friptu şi Adina Ştefănescu - directori în MDRT.