Brexitul în România: pleacă 2,6 miliarde de euro

Brexitul în România: pleacă 2,6 miliarde de euro
O plecare a afacerilor britanice din România ar însemna evaporarea a 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regatul Unit.

Afacerile celor 1.098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,8 miliarde în 2014. Singurul an în care tendinţa a fost descendentă a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, cu 10,3 miliarde de lei. 
 
Britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde de lei, urmate de piaţa berii, cu 1,4 miliarde şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 0,9 miliarde. Producţia de software, comerţul şi producţia de îmbrăcăminte adună 1,8 miliarde lei, iar industria tutunului şi cea a jocurilor de noroc, o jumătate de miliard de lei. 
 
Cele mai multe firme cu acţionariat majoritar britanic sunt prezente în sectorul imobiliar (237) urmate de consultanţa pentru afaceri şi management (72), producţia de software (31). 21 de companii au drept obiect de activitate producţia de îmbrăcăminte, 11 producţia de energie electrică şi 10 sunt specializate în comerţ. 
 
Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit Registrului Comerţului şi Ministerului de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries, care au realizat în 2014, în industria berii, afaceri de 1,4 miliarde de lei. Pe locurile următoare se situează Sews, cu 963,6 milioane, Europharm Holding, cu 870,9 milioane, Bricostore cu 572,4 milioane, şi Glaxosmithkline, cu 514,7 milioane. 
 
Clasamentul primilor 10 investitori cu capital majoritar britanic este completat de Europharm (426,3 milioane), Faist Mekatronic (292,6 milioane), Alison Hayes (268,2 milioane), Ipsos Interactive Services (221,3 milioane), Public Games (185 milioane). Printre investitorii britanici importanţi mai sunt American Tabacco, Paypoint Service, Glaxosmithkline Consumer Healthcare, Xerox şi Eurest Rom, fiecare cu afaceri între 78 şi 180 de milioane. 
 
“Prezenta investitorilor britanici este una extrem de activă şi susţinută în multe domenii de activitate. 78% dintre firme sunt active, astfel că derulează afaceri, iar gradul de profitabilitate este unul peste medie. Cu alte cuvinte, britanicii chiar ştiu să investească, să găsească oportunităţile şi să exploateze resursele de business din ţara noastră”, spun analiştii de la Keysfin. 
 
Poveste cu două tăişuri 
 
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea consecinţe negative greu de estimat la nivel financiar, pentru că multe dintre firmele cu capital majoritar din UK sunt implicate adânc în lanţul economic din România. 
 
“Judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite, astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, mai spun aceştia. 
 
Experţii cred însă că, dincolo de decizia politică privind Brexit, business-ul britanicilor va continua în România, o piaţă cu potenţial. “Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, au mai spus aceştia. 
 
Nu este exclus ca interesele economice ale britanicilor în UE să repună problema Brexit pe tapet, în sensul suspendării sau anulării. „După primul val emoţional, abia acum încep analizele impactului referendumului. Acestea ar putea sta la baza unei noi abordări în privinţa deciziei politice. Pentru România, pentru relaţiile noastre economice cu Regatul Unit, perspectivele unui Brexit ar putea fi rezolvate printr-un acord de liber schimb, pârghii economice pe care autorităţile celor două ţări le-ar putea pune în practică, în limitele legislaţiei europene”, conform KeysFin

Comenteaza