Video Burduja, despre proiectul de la Tarnița-Lăpuștești: "Am luat-o de la zero. Noi nu mai avem companii care să știe să-l facă"/ Când se va construi

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost, sâmbătă, la județul Cluj și a făcut o vizită și în zona Tarnița, acolo unde ar urma să fie construită hidrocentrala Tarnița - Lăpuștești, proiect estimat la peste 1 miliard de euro.

Sebastian Burduja a explicat, la finalul vizitei sale în județ, într-o conferință de presă pe care a ținut-o la sediul Consiliului Județean Cluj, alături de liderul CJ Cluj, Alin Tișe, care este situația proiectului hidrocentralei de la Tarnița - Lăpuștești.

"Când am preluat mandatul, proiectul Tarnița - Lăpuștești era pus pe un sertar încuiat cu cheia. Și nu mi s-a părut normal, pentru că din toate discuțiile cu oameni care chiar se pricep la sector energetic au spus că e cel mai important proiect pentru echilibrarea sistemului energetic național.  Revenind, l-am reinclus în toate strategiile noastre și am încercat să atribuim un studiu de fezabilitate, pentru că cel mai nou este de acum mai bine de 10 ani, efectiv nu poate fi folosit. S-au schimbat analiza cost-beneficiu, datele în teren, un proiect de echilibrare în momentul ăsta, o hidrocentrală cu anulare prin pompaj este mult mai rentabil decât acum zece ani, pentru că costurile cu echilibrarea sunt mult mai mari. Deci prețul pe care îl încasează o asemenea hidrocentrală e mult mai mare și cu cât ponderea de energie intermitentă, solar, eolian, va fi mai mare în sistem, cu atât va fi mai valoros proiectul.  Deci el, dacă a fost considerat rentabil acum zece ani, cu siguranță e mult mai rentabil azi", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Acesta a spus că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj a trebuit reluat oarecum de la zero, studiul de fezabilitate nemaifiind actual după ani în care nu s-a făcut nimic pentru a începe acest proiect, pentru că s-a considerat că "este complex, este greu, este scump", dar și pentru că "nu mai avem companii care să facă, care să știe să facă".

"Cam toată lumea a fugit de acest proiect, să știți. Este complex, este greu, este scump și în general mai bine nu facem nimic ca să nu greșim... Timpul trece, leafa merge, cam așa s-a mers. Și atunci am luat-o de la zero și am spus: bun, nu mai avem companii care să facă, care să știe să facă, nu avem companii în portofoli ministerului care să-și asume proiectul ăsta până la capăt, hai să găsim un partener privat care să ne ducă de la studiul de fezabilitate până la punerea în funcțiune. Și s-au arătat interesați, în primul rând japonezii de la Itochu, cu care am și semnat un memorandum, sunt la fel de interesați francezii de la EDF, un gigant în domeniu energetic, sunt interesați și americanii și voi discuta săptămâna viitoare cu Ministerul Energiei, Secretarul de Energie Jennifer Granholm, tot pe acest subiect. Și va fi efectiv o masă deschisă în care ei pot să vină. Deci și într-un asemenea partener public-privat văd acest proiect", a mai spus Burduja.

Ministrul Energiei estimează că în aproximativ șase luni ar putea demara un astfel de parteneriat.

"În mod normal, în jumătate de an ar trebui să putem să demarăm chestiunea asta. Deci studiul de fezabilitate. El poate să dureze un an de zile, un an și jumătate, după care să se treacă la etapa de execuție", a precizat Burduja.

"Nu este un proiect pentru următoarele alegeri, este pentru următoarele generații"

"Nu este un proiect pentru următoarele alegeri, este pentru următoarele generații. Se va face în 8-10 ani de acum înainte", a punctat Sebastian Burduja, la Tarnița, într-un video în care a explicat cum va funcționa viitoarea hidrocentrală:

La începutul acestei săptămâni, pe 4 noiembrie, Ministerul Energiei din România şi compania japoneză Itochu Corporation au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea viitoarei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

Oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului Tarnița-Lăpuşteşti se bazează pe următoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional de o centrală de pompaj:

- creşterea gradului de siguranţă al Sistemului Energetic Naţional (SEN);
- transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf; arbitrajul pieţei de energie electrică;
- rezerva de avarie de scurtă durată;
- reglajul frecvenţă-putere şi rezerva turnantă;
- furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;
- schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
- repunere în funcţiune SEN – black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de reţea în cazul în care se produce o pană de curent;
- implementarea şi gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.