Cercetarea agricolă mondială s-a adunat la Cluj. Criza alimentară, principala ameninţare

Cercetarea agricolă mondială s-a adunat la Cluj. Criza alimentară, principala ameninţare
Iminenţa crizei alimentare mondiale, bioterorismul, inteligenţa artificială şi biotehologiile în agricultură, dispariţia pădurilor şi solurilor fertile din România au fost temele cele mai dezbătute în cadrul forumului internaţional de la Cluj-Napoca, la care au participat 700 de cercetători din toată lumea.

"Principalul ţel al lumii este să evite foametea mondială - pentru prima oară în ultimii 30 de ani Organizaţia Naţiunilor Unite a recunoscut acest lucru. Un miliard de persoane de pe glob se culcă zilnic fără să fi mâncat nimic, iar 3 miliarde de copii mor anual din această cauză. Mai mult de atât, 2 miliarde de persoane suferă de aşa-zisa «foamete ascunsă», respectiv de lipsa micronutrienţilor din hrană, ceea ce generează o dezvoltare slabă fizică şi mentală. Pe de altă parte, constatăm că 1,5 miliarde de oameni sunt obezi, deci ceva nu este în regulă", a constatat Miguel Moreno, de la Universitatea din Cordoba. El a atras atenţia că în 2010 preţul alimentelor de bază a crescut cu 30%. Cercetătorul spaniol susţine că ţările în curs de dezvoltare trebuie să aibă atât siguranţă alimentară, cât şi suveranitate alimentară, prin încurajarea fermelor mici, a produselor tradiţionale şi subvenţionarea producătorilor locali. "Dacă nu creăm condiţiile corespunzătoare în zona rurală, nu vom opri migraţia continuă spre oraş!", avertizează Moreno.

Specialiştii au tras semnale de alarmă în privinţa situaţiei resurselor naturale din ţară. Alexandru Şonea, consilier în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a avertizat că există o criză a apei, care se va acutiza atunci când populaţia globului va atinge 30 de miliarde de locuitori. Marian Ianculescu, vicepreşedinte al Academiei Agricole şi Forestiere, a menţionat tendinţa de a înlocui combustibilii fosili cu bioetanolul şi a desfiinţat ideea paradisului agricol din Bărăgan. "Se observă din satelit faptul că solurile din sudul României apar mai gri pentru că le lipseşte humusul, faţă de cele din Bulgaria, care apar verzi. Spre deosebire de noi, vecinii de la sud nu au nevoie de irigaţii deoarece solurile lor conţin cernoziom", a menţionat Ianculescu. El a subliniat necesitatea reconstruirii ecologice a geosistemului, îndeosebi prin crearea de centuri de pădure, care duc la îmbunătăţirea recoltelor.

De altfel, un grup de cercetare format din profesori şi studenţi din Cluj, Freiburg (Germania) şi Uppsala (Suedia) au inventariat mai multe pajişti din România în vederea menţinerii acestui habitat. Prezent la eveniment, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a militat pentru folosirea de resurse agricole şi naturale neconvenţionale pentru obţinerea de biocombustibil. Alte teme dezbătute s-au referit la adoptarea dezvoltării regionale în agricultură, implicarea biotehnologiilor în bioterorism (atacuri deliberate cu agenţi biologici), influenţa pesticidelor asupra mierii de albine, dezvoltarea agriculturii durabile, sisteme de certificare a siguranţei produselor alimentare la companiile din România, valoarea economică a parcurilor naturale, provocările agriculturii în zonele rurale, impactul finanţărilor europene asupra pieţei muncii la sate, evoluţia comerţului cu flori în România. Manifestarea "Perspective pentru agricultura mileniului III" a fost organizată în perioada 29 sptembrie - 1 octombrie de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

 

 

Comenteaza