Clădirile office ale Clujului, blocuri de locuințe după pandemie?

Proprietarii de clădiri de birouri din orașe precum Cluj sau București tind să le schimbe destinația, în condițiile în care multe dintre ele riscă să aibă un grad redus de ocupare, chiar și post-pandemie.

Deşi mare parte dintre măsurile menite să ne protejeze de Covid-19 au dispărut, nu toţi angajaţii au revenit la locurile de muncă. Unii vor lucra de acasă, ori în sistem hibrid, şi după terminarea pandemiei. În consecinţă, multe birouri au rămas goale, iar proprietarii spaţiilor, căuta soluţii. Unii scad chiriile, alţii, le schimbă destinaţia, conform Pro TV. 

O companie informatică din Cluj-Napoca are peste 100 de angajaţi, dar 90 încă lucrează de acasă. Roxana Turoș, specialist HR într-o firmă IT: “Am descoperit anumite beneficii: eficientizarea timpului personal, nu mai petrecem aşa mult timp în trafic şi poate ne-am şi obişnuit cu acest stil de lucru, unde te poţi concentra mai uşor când vine vorba despre sarcini individuale pe care trebui să le faci”.

La etajul trei al unei clădiri de birouri din capitală lucrează, într-un spaţiu de 550 mp, doar jumătate dintre angajaţi, prin rotaţie. Situaţia este identică în alte clădiri din Bucureşti. Potrivit unui studiu în domeniu, 95% dintre companiile de business vor aborda, după pandemie, munca în sistem hibrid, iar fiecare va decide modul în care angajaţii vor merge la birou.

Ciprian Dan, președintele Asociației de Servicii de Business: “Peste jumătate din companii au zis că vor lucra de acasă între 8 şi 12 zile pe lună, ceea ce acum un an şi jumătate ar fi fost o mare excepţie. În principiu, unii aveau o dată pe săptămână aceste politici, alţii nu aveau deloc”.

Specialiştii în resurse umane spun că un scenariu hibrid este ideal. Magnoliu Stan, specialist HR: “Nişte extreme - să lucrezi numai de acasă sau să vii sută la sută la birou - probabil că nu vor fi funcţionale în următoarea perioadă, dar un sistem hibrid este cel mai realist”.

Cei care deţin clădiri de birouri caută soluţii. În Bucureşti, chiria a scăzut cu până la 17%. Procentele sunt date de zonă, arată o analiză făcută de o firmă de consultanţă în afaceri imobiliare.

Cristian Nicola, firmă de consultanţă în afaceri imobiliare: “Chiriaşii deja şi-au redus şi spaţiul închiriat, au încercat să renegocieze chiria cât s-a putut. Multe din companiile mari au început să subînchirieze o parte din spaţii. Dacă până acum întrebarea dezvoltatorului de clădiri de birouri era ce pot oferi în plus faţă de clădirea X pentru a-i prelua chiriaşii, acum întrebarea este ce ofer eu faţă de muncă de acasă, sau munca hibrid.”

O soluţie este transformarea spaţiilor de birouri în apartamente. “Pot să existe clădiri mai mici la care modificarea într-un spaţiu rezidențial e mai uşor de făcut. Dacă discutăm de aceşti "monştri", sau aceste clădiri mari, lucrurile se complică. Costurile de reconversie a unei astfel de clădiri într-un proiect rezidenţial ar fi destul de mari. Trebuie să se creeze coloane pentru toalete individuale, compartimentări, să se reautorizeze întreaga clădire”, consideră Andrei Marinescu, expert imobiliar.

Comisia Europeană vrea să închidă jumătate dintre cele 50 de clădiri de birouri ale sale din Bruxelles, urmând să permită lucrul de acasă şi după încheierea pandemiei.

Mai mulţi dezvoltatori care au re­nunţat la dezvoltarea unui proiect office şi au optat pentru unul rezidenţial, în special în ma­ri oraşe, precum Bucureşti, Cluj şi Timişoara, spune Attila Beer, country manager la compania de materiale de construcții Alu­konigstahl, conform ZF. „În Bucureşti sunt 60% din cazuri. Au re­nunţat la clădiri de birouri şi construiesc re­zi­denţial premium sau mixt, poate proiect co­mer­cial cu hotel şi rezidenţial“.