Cluj-Napoca, oraș de top la calitatea vieții în România. Depășește Capitala la nivel de siguranță și poluare

Cluj-Napoca se clasează pe locul doi în România la calitatea vieții, depășind Bucureștiul în ceea ce privește traiul zilnic, siguranța și poluarea. 

Capitala României nu ocupă primul loc în clasamentul calității vieții, deși concentrează cele mai mari salarii și cele mai multe oportunități economice din țară. 

Conform datelor Numbeo, platformă globală care compară costul vieții, calitatea vieții și indicatori socio-economici între orașe, orașe precum Timișoara și Cluj-Napoca oferă un echilibru mai bun între venituri, costul locuințelor și confortul zilnic. Bucureștiul este, însă, penalizat de trafic, poluare și costuri ridicate de trai, notează Ziarul Financiar. 

Timișoara ocupă primul loc, cu un scor de 170,4 puncte. Orașul se remarcă printr-o putere de cumpărare ridicată raportată la costuri și un raport avantajos între prețul locuințelor și venituri, ceea ce face traiul sustenabil pentru majoritatea populației active. Traficul mai redus și nivelul moderat al poluării contribuie la atractivitatea orașului. Deși nu oferă aceeași densitate de servicii și oportunități ca Bucureștiul sau Clujul, Timișoara câștigă prin predictibilitate și stabilitate, fiind atractivă pentru familii, profesioniști și investiții rezidențiale pe termen lung.

Cluj-Napoca, pe locul al doilea la calitatea vieții 

Cluj-Napoca se clasează pe locul al doilea, cu 166 puncte, fiind performant la capitolele siguranță, mediu urban și atractivitate profesională. Orașul se distinge printr-un nivel ridicat de siguranță și poluare redusă comparativ cu alte centre economice mari, iar ecosistemul universitar și de afaceri, în special în IT, atrage talente și investiții. Totuși, costul locuințelor, mai ridicat decât veniturile medii, limitează accesibilitatea pentru familii și segmentele medii ale populației, făcând orașul mai potrivit pentru cei cu venituri peste medie.

București, pe locul 4 la calitatea vieții

Iași ocupă locul al treilea, cu 141,3 puncte. Costurile reduse ale vieții sunt compensate de venituri mai mici, iar accesibilitatea locuirii și presiunea redusă asupra infrastructurii fac orașul confortabil pentru cheltuielile zilnice. Baza universitară solidă menține fluxul de capital uman și relevanța educațională, însă oportunitățile în industriile cu valoare adăugată mare sunt limitate, iar puterea de cumpărare mai scăzută restrânge atractivitatea orașului pentru segmentele active ale populației.

Bucureștiul se situează pe locul al patrulea, cu 135 de puncte, în ciuda veniturilor ridicate și a numeroaselor oportunități profesionale. Capitala concentrează investiții, locuri de muncă bine plătite și acces la servicii private de sănătate, educație și cultură, însă traficul intens, poluarea și costul vieții ridicat reduc calitatea vieții, diminuând avantajele salariale. Bucureștiul rămâne un motor economic, dar cu un „cost al aglomerației” semnificativ pentru locuitori.

La nivel național, România are un Quality of Life Index de 144,36 puncte, situându-se în zona medie internațională. Acest scor este susținut în principal de costul scăzut al vieții, siguranța relativ ridicată și clima favorabilă, care compensează veniturile sub media UE și evoluția mai lentă a serviciilor publice, în special medicale.

România are un Cost of Living Index de 40, indicând cheltuieli curente semnificativ mai mici decât în Europa Occidentală, și un Safety Index de 67, reflectând un nivel perceput ca sigur pentru locuit și activități economice. În schimb, Purchasing Power Index de 82,6 arată limitările veniturilor, iar Health Care Index de 56,4 evidențiază calitatea scăzută a serviciilor medicale. Traffic Commute Time Index de 33 indică un trafic încă gestionabil la nivel național, deși Capitala este mult mai aglomerată.

Quality of Life Index măsoară factori precum puterea de cumpărare, costul vieții, accesibilitatea locuirii, siguranța, sănătatea, poluarea, timpii de deplasare și clima. Scorurile peste 160 indică calitate a vieții ridicată, 120–150 nivel mediu, iar sub 120 calitate scăzută. România se situează astfel în zona medie superioară.