Clujul face figurație ca zonă metropolitană. Constanța, cea mai avansată, Timișoara, zero

Cele mai multe dintre zonele metropolitane din țară sunt mai degrabă fantome administrative ineficiente decât instrumente de atragere a fondurilor europene și a investițiilor private.

Gândite, la începutul anilor 2000, ca factori de dezvoltare unitară a marilor aglomerări urbane din România, majoritatea celor 11 zone constituite deja legal până s-au dovedit nefuncționale sau ineficiente, conform unui studiu prezentat pe platforma Press Hub.

Cu toate acestea există și unele în care coeziunea edililor a atras bani frumoși, una fiind ZM Constanța. Ea a implementat proiecte europene de 7,5 milioane de euro, în timp ce ZM Iași a derulat două proiecte de numai câteva sute de mii de euro, iar ZM Timișoara - Arad, de 0 euro.

Cadrul legal pentru constituirea zonelor metropolitane a fost creat în 2001, în urma negocierilor guvernului român de atunci cu Banca Mondială, care se oferise să finanțeze o parte din investițiile ulterioare. În 2001 a intrat în vigoare legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – rețeaua de localități.

În aceeași lege este definit și termenul: zona metropolitană este constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.

În anii care au urmat adoptării legii, până inclusiv în 2018, aveau să se constituie legal zonele metropolitane actuale ale României. Iașul sparge gheața, în 2004, cu o zonă ce includea 427.000 locuitori și 14 unități administrative, majoritatea comune.

Au urmat ZM Brașov (2005, 473.000 locuitori), Oradea (2005, 273.000), Târgu-Mureș (2006, 223.000), Constanța (2007, 491.000), Cluj-Napoca (2008, 417.000), Craiova (2008, 394.000), Roman (2009, 154.000), Baia Mare (2012, 244.000), Satu Mare (2013, 251.000), Timișoara - Arad (2018, 681.000).

Din 2007, ZM Constanța avea să atragă permanent fonduri UE pentru această entitate administrativă, ajungând astăzi, chiar dacă poate nemulțumitor pentru administratorii acesteia, zona care stă cel mai bine din țară sub acest aspect.

Una dintre proiectele sale vrea să încurajeze utilizarea transportului public de călători în defavoarea autoturismelor personale pe teritoriul ZM. „Vom continua să convingem constănțenii de beneficiile utilizării serviciului de transport public local, fiind din ce în ce mai comod, mai ieftin și chiar mai rapid să mergem la serviciu cu autobuzul”, declară Viorica Merlă, administrator delegat al ZM Constanța.