Video Foto Clujul, paradisul cireșelor din România. 2018, un an dur

Livezile de pe dealurile Clujului ocupă locurile 2-3 într-un top al celor mai întinse suprafețe cultivate cu cireșe din România, țară cu producție de top la nivel european.  

România importă anual 1.000-1.500 tone de cireșe din țări precum Turcia, Grecia și Spania, unde climatul permite coacerea timpurie, conform unui studiu Agro Trends. Există și companii românești care fac export, între 500 și 1.000 tone, dar tendința este ca producția locală să fie direcționată spre lanțul de retail.

“Important este ca intervalul de la recoltare până la depozitare pentru refrigerare să fie de câteva ore, iar temperatura sâmburelui să coboare la 2-3 grade pentru ca fructul să aibă o viață cât mai lungă pe filiera de consum”, consideră Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe.

Apar plasele antiploaie

Preferințele consumatorilor se îndreaptă în special către cireșele mari, dulci și crocante. Unele soiuri sunt foarte sensibile la fisuri, în timp ce tendința de astăzi este aceea de a selecta varietăți care sunt mai tolerante.

Cu toate acestea, nu există încă niciun soi care să fie pe deplin tolerant. Plasele antiploaie și antigrindină ajută foarte mult, mai ales că ploaia în apropierea recoltei poate provoca și probleme de fisurare. De asemenea, acestea sunt utile împotriva insectelor și a păsărilor.

Unii producători care nu au plase de protecție folosesc un atomizor gol. Este un sistem simplu de eliminare a apei de pe suprafața fructelor care ajută, dar nu este o soluție permanentă.

Vândute cu 100 de lei kilogramul

Primele cireșe ajunse pe tarabe în primăvară costau chiar și 100 lei/kg, devenind în mod oficial cele mai scumpe fructe comercializate în România. Nu mulți și-au permis acest lux, dar pe parcurs, odată cu apariția cireșelor de producție autohtonă, prețurile au scăzut semnificativ.

Cu toate acestea prețul cireșelor în țara noastră este în ansamblu mai mic decât în multe alte țări europene. Cele mai mari prețuri erau în Luxemburg (6,45 euro/kg), Austria și Cipru (4,49 euro/kg).

Soiurile autohtone vor avea prioritate la finanțare pentru producătorii care vor folosi genetică românească. Printre acestea se numără cireșele boambe de Cotnari, negre și roșii de Bistrița, Rubin, Bucium, vișinele Nana și Ilva.

Ambalajul care crește vânzările

”Eram într-o drumeție cu familia prin Noua Zeelandă, unde într-o livadă culegeai și plăteai la final, fructele fiind ambalate într-o pungă foarte atrăgătoare. Am cumpărat mai mult pentru pungă. Am optat și noi pentru acest tip de ambalare în retail.

Soluția a fost una câștigătoare, timp de o săptămână am vândut de opt ori mai mult produsul la pungă (mai scump) decât cel ambalat la caserolă. Semnele sunt bune: nu am produse suficiente pe cât există cerere”, mărturisește Adrian Popescu, care a demarat împreună cu familia o afacere cu livezi de cireș.

Nișe de producție: cultura extensivă și cireșele de seră 

În Italia, fermierii au mai puține plante la hectar, dar obțin fructe mai aromate. “Nu cred că aveți nevoie de o livadă cu mii de plante pe hectar dacă producția brută de vânzare este aceeași și calitatea nu este recompensată.

Am 800 de plante la hectar și ar trebui să ne începem să ne gândim la soluții accesibile pentru producători. Nu ne putem permite investiții uriașe, mai ales că nu suntem siguri de profitul nostru”, spune Davide Modigliani, fermier de pe coasta Adriaticii.

Mai nou, înghețul și precipitațiile afectează perioada de coacere, iar întârzierile la recoltat oferă mai mult spațiu de valorificare pentru cireșele de seră. Cine investește în cultivarea cireșelor în spații protejate are avantajul de a recolta mai devreme, beneficiind de un preț mai bun.

Acești fermieri sunt feriți de prejudiciile cauzate de crăparea fructelor, iar cultura este mai bine protejată împotriva insectelor. Sistemul presupune și mai puține tratamente.

 

Un an mai bun, altul mai prost la Cluj

În 2016, cea mai mare livadă funcţională din Cluj a scăpat nevătămată de grindină deoarece era înzestrată cu mijloace de protecţie. „Chiar dacă am trecut printr-o furtună foarte urâtă, din fericire livezile au supravieţuit datorită plasei antigrindină”, anunțau administratorii Fermei Steluța. Ea a beneficiat de un proiect de înfiinţare a unei plantaţii pomicole, pe fonduri europene, de 8,9 milioane de lei, cu sistem de fertirigare și plase antigrindină pe 32 ha. Nu același lucru s-a întâmplat și în 2018. “În mod normal, irigarea fructului duce la creșterea sa, însă în această vară ploile nu au mai contenit și atunci cam jumătate dintre recoltă a fost compromisă. Unele nici nu au mai ajuns la maturitate”, spun angajații. Soluția a fost ca fructele afectate să fie transformate în dulceață sau distilat "home made by Mitre", familia care gestionează livada.

 

Top ferme România

1. Paradisul înflorit             Buzău               72 ha

2. Domeniile Ostrov           Constanța       60 ha

3. Steluța                               Cluj                    60 ha

4. Bârlad Italprod                Vaslui               42 ha

5. Cerasus Cotnari               Iași                    40 ha

6. Comly Însurăței               Brăila                32 ha

7. Hortifruct                          Ilfov                  32 ha

8. Horticola                           Sibiu                  30 ha

9. Livada Popescu               Ilfov                   30 ha

10. Agroglass                          Vrancea            17 ha

Sursa: Agro Trends

 

Poziția României în UE

• Mere – locul 2 (suprafață)

• Cireșe – locul 3 (producție)

• Roșii – locul 3 (suprafață)

• Castraveți – locul 3 (suprafață)

Sursa: Eurostat 2016