Clujul, sabotat în programul Start-up Nation

Clujul, sabotat în programul Start-up Nation

Mari centre universitare precum Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Constanța, Brașov sau București nu vor mai avea acces la finanțare pentru că firmele înființate în aceste regiuni vor fi depunctate.

Noile condiții privind programul Start-up Nation 2018-2019 propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri stârnesc controverse în rândul antreprenorilor. De la acuzații de discriminare la critici privind politica ,,primul venit, primul servit’’, analiștii de la compania de consultanță Frames și experții de la Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA) acuză faptul că Start-up Nation riscă să devină un program derizoriu, care va finanța doar înființarea de gogoșerii.

,,În loc să promoveze inovația, IT-ul și să stimuleze antreprenorii din centrele universitare, Start-Up Nation va deveni un program destinat exclusiv celor care înființează gogoșerii, frizerii, firme de pompe funebre, restaurante, șaormării sau crescătorii de păsări. Finanțăm firmele de pompe funebre cu prioritate și nu pe cele care inovează în sectorul medical”, afirmă consultanții de la Frames, într-o analiză privind noile condiții propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

În noua formulă, programul prin care statul ar urma să ofere finanțări de până la 200.000 de lei firmelor noi va depuncta afacerile din sectoarele inovație și tehnologia informației (IT) în fața celor din producție și servicii. ,,Această măsură contravine Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020. Deși statul român și-a asumat că va sprijini industriile creative, IT-ul, inovația în toate formele sale, asistăm practic la o îngrădire a acestor sectoare la finanțarea asigurată de stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit consultantului Cristian Lungu, de la ACDA, autoritățile trebuie sa ofere mediului de afaceri în primul rând predictibilitate. ,,Ceea ce fac autoritățile acum nu are nicio legătură cu asta. În Strategia de Dezvoltare a României spunem că nu încurajăm serviciile și comerțul și că trebuie să fie încurajate producția și industriile creative. Firmele de taxi, restaurantele și saloanele de înfrumusețare sunt prioritățile României?”, se întreabă acesta.

,,Înțelegem interesul autorităților pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare în Start-up Nation. Studenții, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt practic excluși din acest mecanism. În plus, diferențierea regiunilor în funcție de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat niciun studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferențele dintre județe și regiuni”, afirmă Negrescu.

El spune că Start-up Nation ar trebui să ofere oportunități de dezvoltare egale tuturor zonelor din țară. ,,Chiar dacă se va păstra acest criteriu arbitrar, vom asista la un fenomen inerent. Vom avea tot mai multe startup-uri înființate în mediul rural și care vor activa, cu puncte de lucru, în zonele cu vad economic, în marile orașe”, estimează consultantul.

,,Avem IT-iști buni pe care în loc să îi încurajăm să rămână în România, să dezvolte propriile afaceri, acum îi punem pe fugă sau îi trimitem pachet la corporații. Start-up Nation era renumit tocmai pentru libertatea de a aplica oricine, de oriunde, dând șanse tuturor. Oamenii care au băgat 4-5.000 de lei până acum ce fac? Se mută cu afacerile la Călărași, Alexandria sau Vaslui? Cu ce forța de muncă calificată?”, se întreabă Cristian Lungu.

Potrivit acestuia, ,,tocmai zonele precum București-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condițiile în care acestea sunt deja excluse de la finanțarea europeană prin programe precum Programul Operațional Regional (POR) 2.1A – microîntreprinderi și POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din Programul Operațional Capital Uman (POCU)’’.

Modul în care proiectele sunt avizate în Start-up Nation este criticat și de antreprenori. ,,Politica "primul venit, primul servit" este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar și nu considerente economice în finanțarea proiectelor”, afirmă experții. Ei consideră că este nevoie de prioritizare a finanțării proiectelor în funcție de potențialul economic.

Potrivit acestora, în condițiile în care mediul de afaceri intern este format, în proporție de peste 80%, din companii cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare şi capitalizare, susținerea industriilor creative este primordială.

,,Una este să deschizi o firmă care produce software și alta este să finanțezi o gogoșerie. Trebuie avizate, cu prioritate, proiectele care aduc plus valoare în economie, care inovează, care schimbă paradigma, care reușesc să antreneze business-uri pe orizontală.

Avem o strategie de dezvoltare în care scrie clar că România trebuie să mizeze pe inovație, pe tehnologia viitorului, mai ales că avem potențialul acesta. Ne plângem că ne pleacă IT-știi din țară, că trăim din importuri și că exportăm prea puțin, dar continuăm să nu facem nimic pentru a sprijini industriile creative”, spun consultanții de la Frames.

Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea Start-up Nation a fost lansat luni și se va afla în consultare timp de 30 de zile.  Potrivit Frames, în actualele condiții cel mai probabil că programul ar urma să debuteze în noiembrie, iar finanțarea (2 miliarde de lei) să fie alocată în anul viitor.

"Pentru IT-iști avem și alte programe"

"Vrem să redeșteptăm spiritul antreprenorial; aceasta este esența Start-up Nation, de a îndrăzni și de a dori să fii antreprenor. Efortul trebuie să fie acolo unde acest număr de IMM-uri, de firme care debutează, de microîntreprinderi este mai mic. IT-ul nu va mai fi la fel de bine punctat, pentru că avem foarte multe alte programe care se adresează IT-știlor", a justificat ministrul Ștefan Radu Oprea. Spre deosebire de ediția de anul trecut, antreprenorii pot primi un avans de cel mult 30% din valoarea proiectului. Nu vor mai beneficia de punctaj suplimentar firmele din IT, ca până acum, ci doar cele din producție (30 de puncte), servicii (30), industrii creative (20), comerț și alte activități (10). Vor primi 10 puncte suplimentare cele nou-înființate din județele cu mai puțin de 4 firme la 100 de locuitori. Se elimină criteriul care stabilea caracterul inovativ al investiției, respectiv faptul că tehnologiile nu trebuie să fie mai vechi de trei ani, categorie unde candidații mai primeau 5 puncte. Punctajul maxim care se poate obține este 100, cel minim fiind 50. Pentru planurile de afaceri cu punctaj mai mare de 90, selectarea se va face după principiul "primul venit, primul servit". Prin Start-up Nation se poate acorda ajutor de minimis de până la 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari.

Comenteaza