„Îngheț economic” în România: imobiliare blocate, industrie la pământ și joburi tot mai puține. Cum va arăta 2027

Economia României bate pasul pe loc, iar efectele se văd în mai multe sectoare, de la imobiliare și industrie până la piața muncii.

Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o evoluție negativă față de aceeași perioadă din 2025. Un consultant economic estimează că economia ar putea înregistra o scădere ușoară în trimestrele III și IV, urmând să intre în 2027 într-o situație mai stabilă.

Potrivit datelor semnal publicate vineri de INS, Produsul Intern Brut (PIB) a rămas la același nivel în trimestrul II 2026 comparativ cu trimestrul I, în termeni reali. Față de trimestrul II 2025, economia a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că cifrele reflectă o perioadă dificilă pentru economia românească, marcată de inflație ridicată, reducerea veniturilor și blocaje financiare.

„Datele de la Institutul de Statistică confirmă faptul că România se află într-o perioadă de îngheț economic, acest 'ice age' economic, în care investițiile, salariile, pensiile, veniturile, inclusiv crearea de locuri de muncă, sunt înghețate într-o economie grav afectată de inflație și de accentuarea blocajului financiar”, a declarat vineri, Adrian Negrescu, potrivit Agerpres. 

Companiile s-au adaptat la noul context economic

Analistul vede însă și o parte pozitivă în evoluția economiei. Potrivit acestuia, multe dintre companiile importante au trecut prin restructurări și și-au ajustat activitatea pentru a face față perioadei dificile.

„Vestea bună e că marea majoritate a companiilor de impact din economie și-au restructurat activitatea, iar asta se vede în rezultatul business-ului în momentul de față. Faptul că nu suntem pe o scădere economică semnificativă, chiar dacă avem o inflație record la nivel european, e un semn că cele mai multe companii și-au restructurat gama de produse și servicii, și-au adaptat politica de prețuri și fac față provocărilor generate de criză”, a adăugat consultantul economic.

Un exemplu este industria alimentară, unde evoluția prețurilor indică faptul că producătorii și comercianții încearcă să se adapteze scăderii puterii de cumpărare.

„Alte date de la Institutul de Statistică, cele privind inflația, mai ales în zona alimentară, arătau acum două zile faptul că, în luna iulie, față de luna iunie, avem o scădere a prețurilor produselor alimentare, semn că, pe fondul deprecierii puterii de cumpărare, marea majoritate a jucătorilor, mai ales din industria alimentară, și-au schimbat gama de produse, încearcă să vândă produse mai ieftine și în special la promoție, în tentativa de a-și menține vânzările pe linia de plutire”, a explicat Negrescu.

Imobiliarele și industria, printre sectoarele afectate

Potrivit consultantului, dificultățile economice sunt vizibile în special în sectorul imobiliar și în industrie. Piața imobiliară este afectată de reducerea cererii și de contextul economic dificil, în timp ce producția industrială a ajuns la un nivel scăzut.

„Restul economiei suferă, asta este un lucru clar. Zona imobiliară este absolut înghețată, este paralizată, iar datele ulterioare legate de evoluția economică vor confirma acest lucru. Producția industrială este la minimul ultimilor cinci ani, dar vestea pe ansamblu bună este că pare că avem un nivel de reziliență economică peste așteptări”, a afirmat consultantul.

România ar putea avea două trimestre de scădere economică

Pentru următoarea perioadă, Negrescu estimează că economia ar putea intra pe minus în trimestrele III și IV, însă scăderea ar urma să fie una de amploare redusă.

„Așa cum spunea și Mugur Isărescu ieri (joi, n.r.), în conferința de la BNR, probabil România va înregistra o mică scădere economică, dar sub așteptările experților. Altfel spus, vom avea o scădere economică conjuncturală, probabil în trimestrele III și IV, iar acest lucru va însemna, practic, că economia va porni la drum în 2027 de pe alte premise, probabil mai sănătoase”, a susținut acesta.

Analistul consideră că economia românească a trecut de perioada în care consumul era susținut artificial prin măsuri care au stimulat temporar cererea. În prezent, evoluția este mai apropiată de nivelul real al veniturilor și al puterii de cumpărare.

„Am trecut de efectele creșterii din pix a consumului, de inflație, de efectele pomenilor electorale date în ultimii ani înainte de alegeri. Acum, practic, economia a ajuns la un nivel la care trăiește din venituri, din vânzări, drintr-o realitate economică mult mai apropiată de ceea ce reflectă dinamica companiilor și puterea de cumpărare”, a mai spus Adrian Negrescu.