“Clujul se vrea Valea IT-ului european, dar asta trebuie să o spună toată lumea”

Fosta consilieră a premierilor Emil Boc și Mihai-Răzvan Ungureanu vrea să creeze la Cluj un grup de inițiativă locală care să reducă risipa de resurse în primării și să formuleze politici publice alternative acceptate de administrație.

“Proiectul cu finanțare europeană va fi promovat în toate cele opt regiuni ale țării, iar propunerile de politici publice vor veni dinspre patronate, sindicate și organizațiile nonguvernamentale într-un format digerabil pentru a putea fi puse în aplicare de către funcționarii publici. După 30 de ani de tranziție, a venit timpul să facem lucrurile bine în țara asta.

Uniunea Europeană ne învață să investim inteligent, nu haotic, de la un an la altul, cum am făcut-o până acum. Până acum am lansat la nivel național 50 de teme publice în dezbatere și am organizat 20 de evenimente publice. Una dintre inițiative se referă la crearea primului laborator 4.0 într-o școală și un liceu din țară.

Clujul este în pole-position în aplicarea bugetării participative, este un exemplu real de bune practici pe care putem să îl ducem și în alte părți. În schimb, pentru ca zona Clujului să devină acel Silicon Valley al României, al Europei trebuie ca toată lumea să o știe și să o spună, de la mic la mare”, spune Andreea Paul, președintele Asociației Inițiativa pentru Competitivitate (INACO), manager de proiect.

Funcționarii publici: mulți și ineficienți

Nici în Cluj lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui la nivel de municipiu. “Aveți probleme serioase la urbanism, acolo, la primărie. Iar în privința bugetării participative ar trebui să fie mai mult luați în seamă oamenii care se implică în mod activ, cu nume și prenume, nu cei care votează anonim pe internet niște proiecte care mai de care mai aberante”, remarcă Augustin Dănilă, membru al Consiliului Civic Local.

Cei implicați în administrație recunosc că aceasta nu este una eficientă. “Noi avem 17 oameni la primărie, localitatea spaniolă Benidorm, de 80.000 de locuitori, cu care avem o colaborare, este gestionată cu 25 de oameni. Deci se poate. La ei totul se face în parteneriat public-privat. Vom prelua și noi din buna lor practică, ne interesează mai ales partea de promovare a turismului”, afirmă viceprimarul comunei Ciucea, Cătălin Goia.  

Angajații de la stat spun că sunt nevoiți să aplice strict legislația în vigoare, lucru nu tocmai ușor de făcut. “Un patron poate să concedieze și să angajeze oricând, la noi totul e pe lege, pe procedură. Nu pot da afară sau angaja când vreau eu pe cineva, orice facem noi trebuie să fie în temeiul legii. Pe de altă parte, trebuie să ne schimbăm noi înșine mentalitatea înainte de a le spune altora să și-o schimbe”, susțin reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Oamenii neluați în seamă de autorități

“Vrem să ieșim cu o politică publică alternativă la Cluj, să spunem ce se poate face bine cu costuri mici și cu bunăvoință, cu condiția ca oamenii să fie luați în seamă de către autorități”, concluzionează Bogdan Dumitrescu, expert în comunicare la INACO.

Proiectul “Politici publice alternative pentru dezvoltare locală competitivă” este derulat de Asociația INACO în cele opt regiuni ale României. În prima fază va fi elaborată o analiză cost-eficiență în administrația publică, urmată de un raport de evaluare a competivității economice a bugetelor și a strategiilor de dezvoltare locală.

Raportul va constitui un punct de plecare a unui set de indicatori de monitorizare cu privire la propunerile alternative la politicile publice. Sesiunile de pregătire au loc în Piatra Neamț, Brăila, Călărași, Craiova, Timișoara, Alba Iulia, Cluj-Napoca și București-Ilfov. Proiectul are un buget de aproape 1 milion de lei, finanțarea provenind din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Umană.  

Cum se respectă strategia națională pentru competitivitate (2014-2020)

• S-au construit 64 km de autostradă față de 500 km prevăzuți

• Există pierderi în rețelele de distribuție a energiei

• Doar jumătate din populație este racordată la canalizare și stații de epurare

• 2 dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deșeurilor sunt funcționale

• Modificările fiscale se introduc fără consultare publică

• Birocrația este primul obstacol invocat de întreprinderile mici și mijlocii

• Povara fiscalității reduce investițiile

• IMM-urile au acces redus la finanțare

• Colaborarea dintre universități și industrie este deficitară

• Parteneriatele public-privat sunt inexistente

• Multe clustere sunt inactive și nu contribuie la exporturi

• Cheltuielile publice cu cercetarea-dezvoltarea sunt la nivel scăzut

• Ponderea industriilor creative la produsul intern brut se ridică la 7%

• România este pe ultimul loc în Europa la numărul de firme la 1.000 de locuitori

• IMM-urile atrag 2/3 din angajați și contribuie doar cu 50% din valoarea adăugată

• Doar 8,5% din exporturi erau produse de înaltă tehnologie

• Investițiile străine directe din PIB au scăzut de la 3,3 la 2,3% în 2016/2017

• Personalul din agricultură este majoritar sezonier și part-time

• Populația rurală în risc de sărăcie este de 4,4 milioane

• Grad de părăsire timpurie a școlii

• Tineri sub 25 de ani neîncadrați profesional și fără programe de formare

• Oferta educațională bazată pe tehnologie este redusă

Sursa: INACO