Clujul vrea să revoluționeze industria construcțiilor. Alege oaia, varianta imobiliară

Lâna aruncată și arsă pe câmpuri ori cea dusă acum cu tirurile în Turcia, pe bani de nimic, poate înlocui cu succes polistirenul folosit în construcții, generând astfel o piață de 100 de milioane de euro. Specialiștii clujeni au identificat oportunitățile de utilizare a produselor pe bază de lână nu numai în construcții, ci și în industriile auto, textilă, chimică, farmaceutică sau agricultură.  

“Lâna din România este mirifică, fantastică și deosebită, dar în același timp nefolosită. Eu am avut mai multe proiecte de folosire a materialelor naturale, dar mi-am dat seama că de fapt, chiar dacă ar fi cerere, nu aș mai găsi în satele din jur acei daraci de lână (sistem de piepteni cu dinți de oțel, n. red.) pentru că ei s-au vândut de mult timp, pe pălincă. Această industrie s-a prăbușit, iar acum încercăm să promovăm ce mai avem, adică lâna. Dacă nu mai rămâne pe câmp sau e arsă, care este un sport național, se poate desface în pături fine, iar apoi să fie prelucrată și folosită pentru izolație.

35.000 de tone de lână se produceau în România în 2015, dar aceasta, dacă nu este risipită altfel, e preluată de turci la Sibiu și dusă cu tirurile, după care se regăsește în produse ale unor branduri celebre. Din cele 19.300 de tone de lână care rămân după spălare, degresare, scărmănare s-ar putea constitui în România 22 de linii de producție, respectiv 11 centre, care să acopere câte 4-5 puncte de preluare din țară.

Jumătate din piața polistirenului expandat folosit în construcții în țară – majoritatea adus din import – poate fi înlocuită de materiale termoizolante din România. Termoizolâna poate înlocui cu succes polistirenul care este un material neecologic, nesănătos și neregenerabil. Ce ar fi să înființăm acele linii de producție în mediul rural care să crească demnitatea de sine a țăranului român, să creăm un program național de dezvoltare a producție de materiale termoizolatoare din lână, cânepă, rumeguș sau celuloză?”, propune arhitectul clujean Horațiu Răcășan, de la biroul RAUM.

Combinații cu argilă și var stins

Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Urbană Durabilă (INCERC) a demarat un proiect de cercetare privind valorificarea integrată a produselor eco-inovative în construcții, în speță a lânii de oaie. “Aplicabilitatea nu merge exclusiv în domeniul construcțiilor, ci și în alte sectoare, cum ar fi pielăria. Proiectul reprezintă o rampă de lansare pentru proiete adiacente, dar și pentru stabilirea unui cadru legislativ. Există premise pentru crearea unei industrii a produselor din lână, dar și din partea celor care activează în construcții”, remarcă Henriette Szilagyi, directorul INCERC Cluj.

Rezultatele cercetării indică faptul că lâna de oaie poate fi utilizată ca material natural pentru termoizolare fie ca unic material, fie combinată cu alte materiale naturale cu rol de liant, de conservare și bioprotejare precum argila sau varul natural stins. Aceste produse conferă economie de energie și izolare termică, risc redus de aprindere - cu cât densitatea acestora este mai mare, dar și protecție împotriva zgomotului.  

1 miliard de euro pentru fermierii montani

Crearea unei industrii funcționale este departe în România din cauza legislației deficitare și a lipsei de investiții în cercetare și în producție. “Noi fabricăm case de vacanțe din lemn, avem o cerere mare din Franța pentru izolarea cu materiale naturale, însă pentru a băga lâna în case avem nevoie de produse agrementate, certificate european. Înființarea unei spălătorii de lână e costisitoare fiindcă presupune poluarea apelor; e nevoie de stație de epurare. Spălarea lânii presupune trament chimic, antimolii.

Există acea subvenție de 1 leu/kg pentru lâna predată,  dar se aplică doar când ea este preluată la centrele de colectare. O oportunitate o constituie apariția legii lânii, subsidiară legii muntelui, ce va reglementa centrele de colectare, procesarea, subvențiile pentru colectare, în curs de elaborare. Investițiile în programul montan, ce va include legislația pentru abatoare, fructe de pădure, preluarea laptelui sunt de 1 miliard de euro, în 10 ani”, spune Emil Iugan, președintele Forumului Montan din România.  

Basarabenii vor să își aducă aici spălătoriile

Cu toate acestea, sunt antreprenori gata să își mute spălătoriile de lână în România. “În Republica Moldova nu avem posibilitățile de a înființa laboratoare de certificare. Avem o spălătorie cu o capacitate de 2.000 de tone pe lună, acolo nu ne putem dezvolta. Vrem să o aducem încoace și să o punem pe roate, dacă ne-am găsi parteneri. În România se aruncă lâna pentru că nu este de calitate; pe cealaltă o duc turcii. O spălătorie de 8-10.000 tone/an este o valoare, nu e de colea”, relatează un investitor de dincolo de Prut.

Cezar Burlacu a demarat un proiect de cercetare la fabrica MINET din Râmnicu Vâlcea în urma cărora s-au creau soluții naturale și ecologice de izolare. “Noi folosim lâna țurcană, o rasă care se găsește 80% în România, o lână grosieră, care de obicei se aruncă. Este rezistentă la foc, la insecte și molii, la mucegai și ciuperci, reglează aerul și umiditatea în încăpere. În plus, nu are compuși chimici nocivi. Important în România este ca să existe colaborare între companii și cercetători, pentru o mai bună capitalizare, astfel ca rezultatele acestor studii să aibă o valoare mai mare decât forța de muncă inserată în cercetări”.  

INCERC Cluj a elaborat, în perioada 2014-2015 - în cadrul grupei specializate protecții la foc, termotehnică, acustică, protecții hidrofuge și învelitori – trei agremente tehnice pentru saltele termoizolante, panouri termoizolante și termoizolație din lână de oaie. INCD Urban este un institut național de cercetare dezvoltare aflat în coordonarea Ministerului Cercetării cu activități în construcții, urbanism, dezvoltare teritorială durabilă și locuire, cu sucursale la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța.

Lâna și piața construcțiilor (2015)

• Lâna produsă anual în România: 35.000.000 kg

• Lână brută disponibilă după spălare: 19.320.000 kg

• Oi înregistrate: 13.000

• Necesar național de prelucrare: 11 centre producție (22 linii)

• Posibilitate anuală de producție: 1,2 milioane tone izolână standard

• Consum intern materiale termoizolante: 150 mil. euro

Sursa: RAUM