Clusterele Clujului: "Statul trebuie să aloce 30 de miliarde de euro ca să nu intrăm în recesiune"

Clusterele Clujului: "Statul trebuie să aloce 30 de miliarde de euro ca să nu intrăm în recesiune"

Asocierile clujene grupate în organizația ClusteRO susțin că doar o alocare de 15% din produsul intern brut (PIB) al României ar face ca țara să nu ajungă în recesiune, chiar să iasă pe plus la final de an. 

Asociația Clusterelor din România (ClusteRO) a continuat acțiunea de supraveghere și analiză a efectelor stării de urgență instituite pe teritoriul României asupra membrilor săi, ca urmare a pandemiei de coronavirus. De asemenea, au fost inventariate măsurile de natură economică luate de Guvernul României pentru micșorarea impactului restricțiilor impuse de starea de urgență asupra activității membrilor săi.

ClusteRO și-a declarat disponibilitatea de a fi un partener de încredere în discuțiile și consultările organizate de instituțiile administrației centrale în vederea identificării celor mai bune soluții pentru ca mediul de afaceri din România să traverseze această perioadă dificilă în cele mai bune condiții.

Asociația este organismul reprezentativ la nivel național și internațional al clusterelor din România, ecosisteme industriale ce reunesc întreprinderi, organizații de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), autorități publice din toate domeniile de activitate ale economiei naționale, reprezentând la rândul lor 2.000 întreprinderi, 198.000 angajați, 8,7 miliarde de lei cifră de afaceri, 2,6 miliarde de euro exporturi.

Clusterele sunt concentrări geografice de companii interconectate, institute de cercetare şi agenţii publice, pe anumite domenii specifice care se concurează, dar şi cooperează.

Abordări urgente cerute de ClusteRO:

1. Solicităm o intervenție a statului în economie de 15% din PIB - 30 de miliarde de euro, la nivelul actual al PIB nominal al României, dat fiind impactul estimat al crizei economice. O intervenție de 30 miliarde acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală.

2. Reclamăm necesitatea reducerii cheltuielilor aparatului de stat, care ar trebui să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criza iminentă. În condițiile în care mediul privat a fost afectat masiv, direct și indirect, ca nivel de venituri, încă de la debutul acestei crize, ca rezultat rapid al măsurilor de distanțare socială, închidere a granițelor și izolare / carantină generalizată, impuse prin ordonanțele militare, se constată lipsa solidarității între mediul privat și autoritățile publice din România.

Acum mai mult ca oricând, o minimă solidaritate între sistemul public și mediul privat este absolut necesară. În instituțiile publice unde activitatea nu este diminuată, așteptarea contribuabililor este ca acestea să funcționeze cel puțin la un nivel similar celui anterior decretării stării de urgență, contribuind semnificativ astfel și la digitalizarea serviciilor publice, ținând cont de contextul actual ce reclamă urgența unor măsuri care să prevină blocajele administrative și birocratice semnalate pe alocuri de mediul privat.

3. Solicităm Autorităților de Management ale Programelor Operaționale Competitivitate, Capital Uman și Regional să urgenteze lansarea de apeluri de proiecte care ar putea fi accesate de către firmele producătoare de echipamente și aparatură medicală, având în vedere existența unei sume de 680 de milioane de euro disponibilă pentru România din fonduri structurale, în contextul luptei împotriva COVID-19.

Cu scopul de a sprijini dezvoltarea de produse inovative în sectorul medical (ventilatoare medicale 3D, tehnologii şi aplicatii digitale necesare în monitorizarea stării pacienţilor) şi textile, în domeniul echipamentelor medicale de protecţie, propunem să fie lansate instrumentele de finanţare aferente Programului 2 - Creșterea competitivității economiei românești prin CDI, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020: Bridge Grant (Transfer de cunoaştere la agentul economic). Proiect experimental demonstrativ, transfer la operatorul economic, cecuri de inovare, soluţii.

4. Instituțiile statului să demareze de urgență efectuarea plăților datorate companiilor pentru a ajuta la crearea de lichidități (sub orice formă: plăți în contractele de achiziție publică aflate în derulare, decontarea taxei pe valoarea adăugată, concedii medicale restante, decontarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat / fonduri europene).

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza