Cum a ratat Nervia o afacere de 2 milioane de euro

Lidl urma să preia un teren de 5.000 mp, înţelegere pentru care s-a încheiat un antecontract în 2009. Aceasta a căzut: proprietarul nu obţinut autorizaţia de construire care să garanteze că Lidl îşi poate construi magazinul. Nervia dă vina pe primărie, însă aceasta consideră că beneficiarul proiectului are obligaţia de a respecta condiţiile puse de specialiştii în urbanism.

Potrivit conducerii Tele Distribution/Nervia, societăţi controlate de aceiaşi proprietari, compania a semnat în octombrie 2009 un antecontract pentru vânzarea terenului, unde un lanţ comercial urma să construiască un magazin de tip discount. Afacerea urma să se concretizeze doar după ce proprietarul terenului obţinea autorizaţia de construire necesară pentru realizarea magazinului. Iniţial, planurile s-au conturat pentru o unitate Plus, dar reţeaua germană Lidl a anunţat în februarie 2010 semnarea tranzacţiei de achiziţie a magazinelor alimentare cu discount Plus, deţinute de grupul Tengelmann.

"Antecontractul era valabil o perioadă de şase luni, dar cei de la Lidl aveau opţiunea de a-l prelungi la expirarea termenului, ceea ce au şi făcut. Asta până în ianuarie-februarie anul acesta, când au renunţat. Ne-au spus că nu mai doresc să îl ducă mai departe, având în vedere că noi nu am obţinut nici măcar aprobare pentru Planul Urbanistic de Detaliu pentru proiect şi că, aşadar, nu suntem nici la jumătatea drumului pentru a putea concretiza planul", a explicat Adam Ambrus, reprezentantul Nervia în România.

"Afacerea a căzut din cauza primăriei. Doi ani şi trei luni ne-am agitat şi ne-am străduit să primim aprobări pentru proiect, am venit de mai multe ori în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), am făcut modificările care ni s-au solicitat. De cinci ori s-a dezbătut acest proiect şi de fiecare dată ni se mai cerea ceva. Noi suntem de acord că nu se poate construi orice oriunde, dar trebuie să se pună condiţii reale. Au cerut retrageri - le-am făcut, au cerut să suplimentăm locurile de parcare - am făcut, au propus faţadă de sticlă - am acceptat. Apoi ne-au spus că trebuie să îngropăm magazinul. Cum să faci un magazin sub pământ?", a spus Ambrus.

Antecontractul încheiat între proprietar şi lanţul de retail prevedea ca terenul de 5.000 mp să fie tranzacţionat pentru 2 milioane de euro. Primarul interimar Radu Moisin, cel care conduce acum şedinţele CTATU, spune că administraţia locală nu e împotriva investiţiilor comerciale. Dezvoltatorii trebuie însă să respecte toate recomandările specialiştilor în urbanism şi să se adapteze corect în zona unde vor să îşi amplaseze unităţile.

"Un asemenea obiectiv, magazin de cartier, se poate realiza, dar investitorii trebuie să respecte unele condiţii. Este necesar ca unitatea să se integreze în aspectul zonei. A arunca un obiectiv urât acolo nu ajută la dezvoltarea zonei. Am îndoieli că arhitecţii (beneficiarului - n. red.) au respectat toate recomandările date. Acesta este motivul pentru care se revine cu proiectele în comisie. Eu nu am nici o problemă în a susţine activităţile comerciale, şi acestea creează un anumit număr de locuri de muncă, dar nu pot să impun specialiştilor în urbanism ce să recomande. Dacă specialiştii din CTATU au spus că ce s-a propus acolo nu e în regulă, beneficiarul şi proiectanţii trebuie să respecte recomandările şi să adapteze proiectul zonei. E o chestiune de urbanism şi estetică, nu o decizie de administraţie", a conchis Moisin.

Amintim că magazinul a fost propus în zona proiectului cu funcţiuni mixte promovat tot de Nervia. Tele Distribution a demarat procedurile de avizare pentru construirea unui spaţiu comercial pe str. Dâmboviţei, dar societatea este, alături de Nervia, beneficiară a Planului Urbanistic Zonal realizat pentru ansamblul multifuncţional propus pe str. Aurel Vlaicu - str. Dâmboviţei - zona Expo Transilvania. Din suprafaţa disponibilă pentru realizarea proiectului Nervia, 15.000 mp sunt proprietate privată (pe societatea Tele Distribution), iar 50.000 mp sunt concesionaţi de la Consiliul Local Cluj-Napoca. Unitatea comercială cu un singur nivel, de 1.500 mp, urma să fie realizată pe o parcelă de 5.000 mp (parte din terenul proprietate privată) la str. Dâmboviţei, în apropierea bisericii din zonă.

Propunerea de construire a unei unităţi de retail standard specifică periferiilor a fost considerată de CTATU ca nepotrivită pentru zona respectivă. "Este un proiect care revine cu o problemă fundamentală care pare să nu aibă rezolvare. Soluţia de mobilare care se depărtează de soluţia aprobată prin PUZ (al cărei beneficiar este Nervia, deţinută de aceiaşi proprietari ca Tele Distribution - n. red.) nu reuşeşte să ofere garanţia că acolo se va dezvolta în viitor ceva de calitatea pe care o merită zona de centru de cartier. Va avea un magazin de comerţ de periferie", a punctat arhitectul Eugen Pănescu în una dintre şedinţele CTATU. Membrii comisiei au apreciat că amplasarea unei "cutii de tablă" nu este de dorit în zona propusă. În august 2011, arhitecţii au venit cu o nouă soluţie: un magazin înglobat în formă de relief verde (colină, movilă), cu terasă circulabilă, cu o singură faţadă vizibilă, considerată ca nerealistă de beneficiar.