Cum arată pe hârtie Orăşelul Informaticienilor

Iniţiatorii proiectului au trasat funcţiunile care ar urma să fie cuprinse: zone dedicate IT-ului, spaţii de cercetare, medicale, rezidenţiale, de birouri şi comerciale. Se caută bani.

După ce au realizat un prim plan al dezvoltării, promotorii orăşelului-proiect au pornit la vânătoare de fonduri, parteneri şi investitori. Deocamdată, la un târg în München.

Pe hârtie, orăşelul inovării se împarte în mai multe zone: au fost trasate mai multe arii rezidenţiale, dar şi "city"-uri: IT City, Bio City, Energy City (cu spaţii dedicate cercetării, alături de universităţi, pe teme legate de energia regenerabilă). Mai apar zona medicală, un cartier pentru activităţile de educaţie, un muzeu al ştiinţei şi birouri, iar o zonă de comerţ şi agrement bordează la est harta orăşelului. De asemenea, o zonă de industrii creative este prevăzută în plan. Amintim că în Dealul Lomb (una dintre zonele avansate ca posibile locaţii) primăria are în derulare proiectul Centrului de Industrii Creative din Cluj, care urmează să aibă spaţii pentru producţia de film, birouri pentru producţie media şi alte tipuri de birouri, un studio de film, spaţiu multifuncţional şi ateliere de creaţie. Aici, primăria deţine 200 ha de teren disponibil, anterior dedicat unui alt proiect-gigant: cartierul Lomb, eşuat înainte să înceapă construcţia sa.

Proiectul Cluj Innovation City (CIC), anunţat ca parteneriat între mediul privat, clusterul Cluj IT, autorităţi locale şi mediul academic, nu are încă nici un buget de lucru şi nici teren alocat oficial, dar deocamdată iniţiatorii săi se află în vizită la Munchen în căutare de investitori. Asociaţia Cluj IT Cluster, Consiliul Judeţean şi cel Local şi administratorul parcurilor industriale ale judeţului, Tetarom, vor participa în perioada 7-9 octombrie la Târgul Investiţional Internaţional Expo Real München, unde ar trebui să fie promovate proiectele regiunii, printre care şi noul orăşel, încă aflat la stadiu de machetă.

„Punerea proiectului pe hartă şi debutul discuţiilor privind formele alternative/private de finanţare" sunt ţintele asumate pentru participare la târgul de la München, potrivit lui Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, în prezent membru în Consiliul Strategic al asocierii.

Ancora dezvoltării este domeniul IT, dar se prevede prezenţa altor domenii conexe şi are o componentă de cercetare aplicată, dar şi de lifestyle. Conducerea clusterului Cluj IT a inclus în planuri spaţii de birouri, laboratoare de cercetare, muzee, spaţii publice, servicii, infrastructura necesară pentru dezvoltare, inovare şi colaborare în proiecte de anvergură pentru comunitatea IT. Orăşelul cuprinde, în planuri, un spital regional, unul specializat pentru copii, clinici, centre de cercetare, atât pe domeniul medicinei, cât şi al ştiinţelor de contact, mai ales cu partea de IT.

Este un proiect care se va desfăşura pe parcursul a 15 ani, spun iniţiatorii săi, şi care ar trebui să crească produsul intern al judeţului şi exporturile şi să poziţioneze Clujul ca un centru regional. Parteneriatul public-privat şi gândirea regională reprezintă şansele ca proiectul să treacă de la machetă la realitate, consideră omul de afaceri Dragoş Damian, director general al producătorului de medicamente Terapia Ranbaxy, ce are în derulare proiectul unui centru de cercetare la Cluj.
„Proiectele mega de genul "oraşe industriale" sau "oraşe academice" sau "oraşe medicale" se pot face doar prin finanţări în parteneriat public-privat, în care finanţatorul privat să primească drepturi de exploatare şi redevenţe pentru cel puţin 50 de ani pentru a amortiza investiţia. Astfel de proiecte sunt fezabile numai în condiţiile unui efort regional, deci o structură de tip mega-city indiferent de rolul ei, public sau economic, ar trebui să fie planificată post-regionalizare, în aşa fel încât să răspundă nevoilor unei întregi regiuni. În acest caz există şi avantajul că proiectul poate fi aprobat de conducerea regională, nemaifiind necesară o aprobare de la centru. Întreaga situaţie este comparabilă cu modelul unei companii care planifică o investiţie industrială în Cluj; ea nu este făcută doar pentru a răspunde nevoilor Clujului sau României, ci întregii regiuni din Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente sau chiar şi altor continente", a explicat Damian.

"Aş merge cu paşi mici - aş obţine finanţarea pentru Spitalul Regional care este o urgenţă pentru Cluj-Napoca şi regiune, urmând ca restul componentelor medicale să fie dezvoltate circular pornind de la aceasta ancoră. Cred în continuare că principalul atu al Clujului, care întârzie a fi exploatat, este potenţialul de a deveni un pol medical regional, de atragere de turism medical. Prin regiune înţeleg şi în afara graniţelor. Să nu întârziem prea mult însă, un astfel de proiect trebuie lansat imediat ce se finalizează dezbaterea pe legile privind pachetul bazal şi introducerea asigurărilor private de sănătate", a completat Damian.