Cum câştigă ţăranii din Cluj 1.000 de euro pe lună

Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice (APPTE) şi-a pus bazele ieri şi cuprinde 20 de fermieri clujeni. Ei vor să iasă din ilegalitate şi să ofere produse certificate, care să le permită un venit minim net de cel puţin 1.000 de euro. Următorii paşi sunt crearea unui târg tradiţional permanent la Cluj, pensiuni agroturistice cu degustare la faţa locului şi crearea unui coş cu produse locale care să reprezinte judeţul.

"Vă atrag atenţia că va trebui să vindem produse procesate direct. Dacă veniţi cu cartofi de Râşca, prune sau ceapă şi le vindeţi prin pieţe, n-aveţi nicio şansă să o duceţi bine. Europa nu vrea ca fermierii să facă un produs brut, ci un produs procesat. În plus, Europa nu mai vrea agricultori nefiscalizaţi, ci unii care plătesc taxe şi impozite. Cei care fac produs brut nu au ce să caute la noi în asociaţie. Un deţinător a 7 ha de livadă de prun sau cel care are 70 de oi sau de capre va rămâne în buzunar cu cel puţin 1.000 de euro, dar nu dacă va vinde prune sau lapte, ci magiun cu 25 lei/kg sau brânză cu certificat. Ori pălincă, dar în sticlă certificată", le-a transmis fermierilor Avram Fiţiu, coordonatorul proiectului. Reprezentanţii APPTE au avertizat că de anul viitor fermierii care nu se vor conforma noii strategii europene, cu măsuri obligatorii de înverzire, se vor număra printre pierzători.

Pentru a primi subvenţii de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ei vor trebui să mai aibă încă două culturi în afară de cea principală, iar ultima să nu depăşească 70% din terenul arabil, să menţină pajiştile permanente existente fără a le transforma în terenuri arabile, iar 5% din suprafaţa fermei să fie ocupată cu perdele de protecţie (drumuri şi taluzuri înierbate, arbori izolaţi, terase, zone de protecţie şi împădurite). Produsele agricole vor purta etichete distincte: montan, tradiţional, ecologic. "Vor dispărea din magazine produsele aşa-zis tradiţionale de la Napolact sau Boromir pentru că produsul tradiţional este realizat cu mijloace tradiţionale, nu industriale, materia primă va trebui să fie adusă din zonă, iar tradiţia de minimum 25 de ani va trebui să fie probată prin atestări", susţin membrii APPTE.

Pe de altă parte, cei care vor să facă produse agricole procesate au fost avertizaţi că vor trebui să investească 3-4.000 de euro în spaţiul de producţie de 40-50 mp şi în legalizarea afacerii şi să fie verificaţi de un medic sanitar-veterinar. De asemenea, aceştia vor trebui să amenajeze camere disponibile din casă pentru a putea primi clienţi sau turişti. În prezent sunt pe punct de înfiinţare la Cluj două ateliere de produse agricole: unul de dulceţuri şi unul de brânzeturi, gestionate de asociaţii de producători din zonă, au informat organizatorii. Felicia Tulai a reuşit să îşi certifice producţia de ulei presat la rece de la Luna şi vrea să obţină şi eticheta de ecologic.

"Consumatorul român e orientat către produsul din import. Noi trebuie să îi schimbăm această percepţie prin produsele noastre tradiţionale de calitate, să scoatem produse legale, autorizate. În pieţele noastre nu există un control al calităţii produsului. O astfel de asociere îi încurajeză pe toţi cei care vor să vândă. Întâi de toate va trebui să câştigăm încrederea consumatorului român. Asociaţia va avea două tipuri de membri: cei care sunt la început de drum, vor să se legalizeze, să iasă la târguri, iar apoi cei autorizaţi, o voce mai puternică, reprezentanţii acestaia în relaţia cu autorităţile", a detaliat Tulai.

Organizatorii TurdaFest, devenit TransilvaniaFest, s-au declarat interesaţi: "Important este să fiţi fiscalizaţi. Noi putem să venim la fermă cu grupuri de copii, de turişti, iar doamna să le pregătească o mămăligă, o plăcintă cu brânză. Să primiţi câte 50 de lei de persoană de la fiecare din grup pentru două ore nu e puţin lucru. Totul e să putem primi chitanţă şi factură". Fermierii au convenit să solicite autorităţilor un teren de 5-10 ha pentru înfiinţarea unei păduri ecologice, unde fiecare dintre cel intrat în organizaţie şi apoi urmaşii acestora să planteze câte un stejar, marcându-şi astfel apartenenţa şi rolul său în comunitate. La întâlnire au participat agricultori din localităţile Huedin, Râşca, Livada, Aluniş, Rogojel, Măguri Răcătău sau Cluj-Napoca.

Tehnici de vânzare

- Târguri ecologice. Nu există încă în Cluj pentru că producătorii locali nu s-au asociat în acest scop. Au apărut deja în judeţele Maramureş, Bihor.

- Pieţe permanente. Clienţii ştiu unde sunt produsele tradiţionale favorite, iar producătorii îşi păstrează standurile.

- Magazine proprii. Agricultorii din judeţul Alba organizează o asemenea reţea, cu unităţi la Alba Iulia, Sebeş, Aiud, pentru care au luat spaţii în chirie.

- Livrare la domiciliu. Grupul ASAT are deja 350 de abonaţi la Timişoara, cărora le livrează, pe bază de abonament, câte un coş pe săptămână, cu miere de albine, brânză, dulceaţă.

- Vânzarea în fermă. Clienţii sunt invitaţi la ferme, unde petrec câteva zile şi văd la faţa locului cum se fac aceste produse. Casele ţăranilor se transformă astfel în pensiuni agroturistice.

Sursa: APPTE