Cum ies din criză milionarii Ardealului

Cum ies din criză milionarii Ardealului
Soluţiile prezentate de antreprenorii locali la Cluj vizează reducerea riscului, a îndatorării excesive, analiza atentă a pieţei sau fuziunile cu companii mai mari.

Cele mai consistente afaceri ale antreprenorilor români au fost realizate anul trecut în sectoarele comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, construcţii, agricultură şi alimentar, conform unui studiu dat publicităţii la evenimentul „Campioni în business", de la Cluj-Napoca.

* „Antreprenorul este un animal ciudat, ca un bou la jug; va trage pentru că altceva nu are ce să facă. Noi, în ultimii ani, ne-am focalizat mai ales pe soluţii informatice de productivitate de care le au nevoie companiile, atât în activitatea curentă, cât şi în relaţiile cu clienţii. Ideea este că, dacă nu merge un lucru, îl schimbi şi o iei de la capăt", Marcel Borodi, director general Brinel

* „Am fost atent să nu mă îndatorez mai mult decât e suportabil, să nu îmi dezamăgesc colaboratorii, să îmi răsplătesc angajaţii şi să respect instituţiile statului. Cifra de afaceri şi profitul au crescut în ultimul an, avem cei mai buni indicatori financiari. Trebuie să găseşti şi direcţia potrivită, eu am ştiut că firma care promova afacerea cu curcani va da faliment; românii nu consumă această carne. Au greşit pentru că nu au făcut o analiză de piaţă corectă", Ioan Popa, proprietar Transavia

* „Iniţial, am gândit ca un ardelean şi nu am ieşit din zona mea de confort, dar apoi am început să promovez antreprenoriatul. Am creat produse prin care angajaţii pot să devină antreprenori, cu finanţare de la firmă sau de la alte unităţi de business. Ne-am orientat către soluţii de optimizare a flotei auto, împotriva furturilor de carburanţi. În general, e bine să te reinventezi mereu, să descoperi nevoile", Voicu Oprean, director Arobs Transilvania Software

* „Noi ne-am extins şi în alte domenii apropiate, astfel că alături de energie ne-am orientat către telecom, prin reţele comune de infrastructură, prin aşa-numitul cross sector. Am investit 15 milioane de euro în 2013, iar cifra anuală de afaceri a grupului va creşte cu 10%. Deoarece ne interesează şi alte ţări, vom intra şi pe piaţa Marii Britanii, prin servicii de engineering. Sugerez firmelor mici să se orienteze şi spre fuziuni cu marile companii, pentru a face faţă mai uşor acestei perioade", Teofil Mureşan, director executiv Electrogrup

* „Întreprinzătorii să aibă în vedere şi educaţia. Universitatea Harvard are fonduri de 32,7 miliarde de dolari, iar cea din Yale, de 20 de miliarde, în vreme ce produsul intern brut în Republica Moldova este de 7 miliarde. România se află pe locul trei, după Regatul Unit şi Germania, ca număr de studenţi admişi şi înrolaţi la Harvard College. Avem un capital de inteligenţă răspândit în lume, problema este să îl aducem acasă", Irina Anghel-Enescu, preşedinte Triple Helix

Comerţul conduce

Din 3.000 de mari companii din ţara noastră, jumătate sunt deţinute de antreprenori români, care au în subordine 400.000 de angajaţi, potrivit unui clasament întocmit de Ziarul Financiar. Profitul net agregat al companiilor controlate de români a urcat de la un an la altul cu 14,2% în 2012, până la 7,2 miliarde de lei. Cele mai mari cifre de afaceri s-au realizat în domeniile comerţ cu ridicata (55,2 miliarde de lei), construcţii (15,2 miliarde), comerţ cu amănuntul, agricultură, alimentar.

Moldova, în top

Transilvania este regiunea cu cel mai mare ritm de creştere a cifrei de afaceri în 2012 (11,3%), urmată de Muntenia (8,8%) şi Moldova (5%). La profitul brut conduce Moldova; la cifra de afaceri pe salariat, Muntenia; iar la profitul brut pe salariat, tot Moldova. O companie antreprenorială a avut, în medie, în 2012 afaceri de 117 milioane de lei, un profit net de 4,6 milioane, 258 de angajaţi, o rată a profitului de 4,6% şi o cifră de afaceri pe salariat de 454.000 de lei.

 

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza