Cum poate dezvolta Clujul industria IT&C, când investiţiile în R&D sunt sub 3% din PIB

Cluj-Napoca este al doilea centru universitar al ţării şi "se caracterizează printr-un spirit antreprenorial ridicat", după cum arată documentul.Frţa de muncă din judeţ este calificată, cu o pondere ridicată a persoanelor cu studii medii şi superioare, în comparaţie cu media naţională. "În pofida acestui context favorabil, ponderea firmelor inovative este una scăzută, iar transferul de cunoştinţe şi tehnologie dintre mediul academic şi cel de afaceri este sporadică. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare din judeţ, deşi peste media naţională, au avut o dinamică modestă, fiind mult sub ţinta de 3% din PIB stabilită prin Strategia Lisabona şi întărită prin Strategia Europa 2020", subliniază strategia.

Industria IT&C are o contribuţie tot mai importantă în economia judeţului: peste 50% din PIB vine din această direcţie. Mai mult, sectorul a fost puţin vulnerabil la criza economică, ceea ce explică dinamica pozitivă a economiei judeţului din ultimii trei ani. De altfel, o bună parte din investiţiile străine care s-au realizat în judeţ în ultimii cinci ani sunt în sfera echipamentelor de telecomunicaţii şi a serviciilor informatice.

Ancheta sociologică care stă la baza documentului indică faptul că clujenii văd existenţa unui important pol de învăţământ superior şi cercetare ca fiind principal avantaj competitiv al oraşului, dar nu conştientizează importanţa investiţiilor în inovare, ceea ce indică lipsa unei culturi a inovării, valabile şi în rândul antreprenorilor.

"Stimularea inovării este un factor important în procesul de creştere a valorii adăugate, a competitivităţii şi a facilitării accesului firmelor româneşti pe pieţele europene şi internaţionale", arată strategia, care subliniază şi soluţia posibilă: proiectele comune de cercetare, care să plece de la nevoile reale ale mediului de afaceri, vor contribui la crearea de noi locuri de muncă, la transferarea rezultatelor cercetării către mediul de afaceri şi chiar la apariţia unor poli de excelenţă în jurul unor anumite produse sau procese inovative.

Trei măsuri pot duce la acest rezultat: dezvoltarea capacităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniile de cercetare cu potenţial şi sprijinirea absorbţiei rezultatelor de către mediul de afaceri din judeţ,  sprijinirea înfiinţării de start-up-uri şi spin-off-uri inovative şi respectiv derularea de proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat între firme, universităţi şi centre de cercetare.

Prima dintre cele trei măsuri urmăreşte dezvoltarea, extinderea şi modernizarea capacităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare - cercetare propriu-zisă, informare şi consultanţă, transfer tehnologic, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi altele - din judeţ, în domeniile cu potenţial ridicat pe plan naţional şi internaţional. Capacităţi de cercetare cu care ar urma să fie dotate universităţile ar urma să contribuie la creşterea atractivităţii carierei de cercetare pentru forţa de muncă înalt-calificată, conducând la stoparea fenomenului de migraţie externă a acestora (brain-drain), şi vor consolida capacitatea de ofertare şi utilizare a „seviciilor de experiment". Se are în vedere ca aceste investiţii să se facă în cadrul unor parteneriate între universităţile, centrele de cercetare şi firmele din judeţ, pentru a asigura corelarea ofertei cu nevoile reale ale mediului de afaceri.

În ce priveşte a doua măsură, sprijinirea înfiinţării de start-up-uri şi spin-off-uri inovative, această măsură îşi propune să valorifice spiritul antreprenorial al personalului înalt-calificat din judeţ, în special al celui din mediul academic, prin înfiinţarea de afaceri care să faciliteze transferul rezultatelor din cercetare către mediul privat.  Prin această măsură se va acorda sprijin pentru activităţi de inovare start-up-urilor şi spin-off-urilor noi, cu prioritate din mediul urban, care valorifică rezultatele cercetării din mediul universitar şi academic. Se au în vedere cu prioritate firmele din mediul urban, din domeniile de activitate cu potenţial ridicat de creştere la nivelul judeţului.

A treia măsură, derularea de proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat între firme, universităţi şi centre de cercetare, aceasta urmăreşte să faciliteze cooperarea dintre mediul academic şi cel de afaceri, prin dezvoltarea şi implementarea de proiecte de cercetare, cu prioritate în domeniile în care există o cerere a mediului de afaceri din judeţ.

Amintim, Ministerul Economiei a anunţat în acestă săptămână că intenţionează înfiinţarea unui pol de dezvoltare în tehnologia informaţiei în Cluj-Napoca, un cluster care să permită firmelor mici de IT să deruleze proiecte comune. Avantajele Clujlui sunt companiile mici şi mijlocii de IT din zonă, care au dus Clujul pe primul loc în România ca venituri aduse din exportul de tehnologia informaţiei. "Această deschidere către export şi în special către pieţele din UE şi SUA; faptul că firmele din Cluj acoperă un larg areal de servicii IT, existenţa în acţionariatul acestor companii atât a capitalului românesc cât şi a celui străin, indică posibilitatea atingerii unor ritmuri mari de creştere în cazul formării acestei aglomerări de tip cluster", arată ministerul.

Al doilea factor de creştere îl constituie proximitatea unora dintre cele mai mari universităţi din România - "Babeş-Bolyai" şi Universitatea Tehnică. Al treilea factor de creştere va fi sprijinul oferit de statul român, care a definit o serie de instrumente prin care vor fi susţinute aceste noi iniţiative de creştere. Spre exemplificare, arată ministerul, în această săptămână Guvernul a aprobat o schemă de ajutor în cuantum de 100 milioane de euro pentru firmele de IT care creează mai mult de 200 de locuri de muncă.

Mai subliniem de asemenea că producătorul finlandez de telefoane mobile Nokia a decis în urmă cu doi ani să închidă divizia de cercetare-dezvoltare ce activa la Olimpia Business Center şi unde erau angajaţi aproximativ 100 de ingineri.