Foto Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida

Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cele trei zone problematice ale Centurii de Est | Foto: Cluj European
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida
Cum se poate debloca traficul pe Centura Vâlcele – Apahida

Centura de Sud-Est scoate traficul greu din oraș, însă circulația în zonă este sugrumată. Intersecțiile cu centura sunt un motiv al ambuteiajelor care se produc atât pe varianta ocolitoare, cât și pe celelalte drumuri. O platformă specializată în infrastructură indică posibile soluții pe termen scurt, dar și pe termen mediu-lung.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Inaugurarea centurii comunei Apahida, integrată în centura de Sud-Est a Clujului, a adus beneficii imense și incontestabile nu numai localității amintite, zonei metropolitane, dar și unei bune părți a regiunii, conform platformei Cluj European.

"Deși a avut un traseu contestat care a dus la triplarea costurilor și deși nu a fost corelată cu investițiile prognozate în extinderea Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj, putem totuși afirma la 10 ani de la deschidere că îndeplinește decent scopul pentru care a fost proiectată. 

Tronsonul de centură își arată limitele în cele trei intersecții: două cu Drumul Național 1C și una cu Bd. Muncii, în zona Sub Coastă. Dacă în prima intersecție cu DN 1C (lângă Sânnicoară) soluția pasajului a fost obligatorie, având în vedere traversarea liniei ferate și a drumului Aeroport – Apahida, cu continuare spre Reghin (DN 16) în celelalte două intersecții soluția aleasă a fost a unora la nivel (giratoriu), care își arată din plin limitele, creând cozi și timpi de așteptare mari.

Trei zone problematice ale centurii

Intersecția cu pasaj de la ieșire din Cluj nu a fost proiectată optim, la sensul giratoriu centura Apahida – Vâlcele (lângă aeroport), dar aici, după atâția ani de congestii și timp pierdut pentru o proiectare deficitară, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a acceptat argumentele, intervenind rapid pentru corecție (cel puțin parțială – a micșorat insula din interiorul giratoriului).

Cele două la nivel au fost proiectate în acest fel probabil din motive de costuri, deși în multe alte cazuri Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) alege direct soluția intersecțiilor denivelate chiar și în cazul unor drumuri de o importanță mai mică.

Am fi putut spera că s-a avut în vedere o corelare cu drumul Transregio Feleac sau cu drumul expres Turda – Satu Mare, însă în acel moment ele nici nu erau imaginate. Proiectul nu a fost corelat nici cu prelungirea pistei aeroportului la 3,5 km.

Sub Coastă, ieșire spre Gherla/ Dej

Oricare ar fi fost motivele, azi vedem doar efectele unor intersecții cu soluții care în 10 ani de la construcție și-au cam atins limitele. Aceste intersecții sunt principalele motive ale ambuteiajelor de la ieșire din oraș spre Apahida sau până la capătul Bd. Muncii, nu de puține ori coada ajungând până aici sau de cealaltă parte până în comuna Jucu, iar în zilele de luni și vineri întreaga centură este ocupată.

Adițional, benzinăria de mari dimensiuni care are acces la centură doar prin sensul giratoriu de Sub Coastă (cu o bandă) influențează negativ fluxul de trafic, venind în contradicție cu cerințele de viteză și fluență a traficului pentru o astfel de șosea.

Soluția pe termen lung este Centura Metropolitană a Clujului, această fiind proiectată cu intersecții denivelate, dar pe care trebuie să o așteptăm, în cel mai optimist scenariu, cel puțin cinci ani (2024).

Până la finalizarea acelui proiect se propun:

- Intervenții cu costuri mici pentru lărgirea sensului giratoriu Sub Coastă la două benzi, spre direcțiile Apahida și Jucu, cele mai solicitate, care ar fluidiza foarte mult intersecția, chiar dacă prin asta s-ar impune desființarea ori mutarea parcării din apropiere

- În cazul sensului giratoriu de la intersecția cu DN 1C (ieșirea spre Dej/ Gherla) lărgirea cu două bretele care ar permite evitarea girației de către cei care au alte direcții de mers. Ne-am putea folosi de infrastructura vechiului drum, investiția nefiind foarte mare, dar s-ar câștiga timp prețios.

- Sensul giratoriu nu ar mai fi așa aglomerat iar cozile s-ar micșora. Cel mai probabil că ambele soluții s-ar putea face în regie proprie de către DRDP Cluj, astfel eliminând timpul pierdut la licitații.

Propuneri pentru cele două giratorii

Sensurile giratorii sunt superioare intersecțiilor clasice, dar și cele dintâi au anumite limite. În cazul de față ele nu mai fac față corespunzător volumului de trafic generând cozi, reducând viteză și creând timpi mari de așteptare.

O soluție superioară o reprezintă intersecțiile denivelate, mai ales în cazul centurilor sau la intersecția unor drumuri importante și cu volum de trafic mare, dar bineînțeles acestea vin cu costuri mult mai mari.

Nu ne putem imagina că le vom vedea imediat, mai ales că acestea sunt planificate odată cu drumul Transregio Feleac, dar până atunci investiții minime pentru corectarea unor greșeli sau pentru a face față noilor realități pot fi realizate fără prea mari eforturi, dar cu efecte maxime.

În fond aici nu se cer tuneluri sau pasaje în care ne-am putea bloca ani întregi doar în procesul birocratic, ci se propun mici lărgiri sau reorganizări ale unor sensuri giratorii care nu mai corespund volumului de trafic actual și care ar putea fi rezolvate cu costuri minime și într-un termen realist de maximum 3-6 luni".

Apel la conectarea cu Autostrada Transilvania

Deputatul Sorin Bota i-a solicitat ministrului transporturilor, Lucian Bode, să accelereze proiectul de racord al Autostrăzii Transilvania (A3) la Centura de Est. Parlamentarul promovează și realizarea unui tunel care să evite astfel problemele legate de mediu, fond forestier și infrastructura energetică din zonă.

“Proiectul de racord al A3 în zona localității Tureni - Ciurila cu Centura de Est, la Vâlcele, stagnează de cinci ani”, a declarat deputatul. El afirmă că din punctul de vedere al traficului rutier Turda este un nod important pe hartă, orașul fiind sufocat zilnic de mii de mașini ce îl traversează, iar tot traficul spre și dinspre nordul României trebuie să treacă prin această localitate.

VEZI: "A3 trebuie legată la Vâlcele - Apahida"

Centura de ocolire Sud-Est a fost inaugurată în 2011, cu excepţia unui tronson de 3 km, afectat de alunecări de teren. Inițial, autorităţile estimau că proiectul va costa 60 de milioane de euro. Două luni mai târziu, compania care a construit șoseaua a intrat în insolvenţă.

O altă firmă a fost nevoită să consolideze solul în zona afectată, ceea ce a dus la întârzierea lucrărilor. Costurile au ajuns la 150 de milioane de euro, ceea ce face din acest drum cea mai scumpă centură din România. Cel mai mare beneficiu al său este scoaterea traficului greu din Cluj-Napoca. Studiile arată că, în fiecare zi, pe şoseaua de ocolire circulau 17.000 de vehicule, care ar fi îngreunat traficul din oraş.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza