De la orașul băncilor tricolore, la Silicon Valley-ul Europei

De la orașul băncilor tricolore, la Silicon Valley-ul Europei
Investitorii germani și administrația locală vor să facă un inventar al locurilor de muncă necesare pentru a școli oameni potriviți. Motorul dezvoltării Clujului: 15.000 de IT-ști și meseriași aduși din localitățile învecinate. Primăria vrea să descurajeze traficul de autoturisme în centru și va promova transportul public cu benzi dedicate și semaforizare inteligentă.

“Când am venit prima dată la Cluj, în 2003, am avut un sentiment foarte ciudat. Tot centrul era împopoțonat în culorile steagului românesc. Un oraș adormit, în care am aflat că investitorii nu prea erau doriți, TAROM avea zboruri de trei ori pe săptămână și nu era niciun mall.

Cu toate că lipsește o strategie clară pentru oraș, au apărut clădiri moderne de birouri, noi cartiere, s-au ridicat Cluj Arena, Sala Polivalentă, iar aeroportul a fost o investiție foarte bună. Acum Clujul vibrează, a devenit un adevărat oraș cosmopolit. Se poate compara cu oricare capitală din Vestul Europei”, susține Ludger Thol, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania Nord.

Clujenii lucrează la automobilul care se conduce singur

Daniel Metz, director general al companiei NTT Data România, susține că tehnologia va contribui cel mai mult la dezvoltarea orașului. “Transilvania avea o tradiție manufacturieră, industrială, dar marile companii internaționale au adus înalta tehnologie, au oferit facilități deosebite, implică angajații în proiecte globale. 

Vorbim deja despre automobilul autonom, despre internetul tuturor lucrurilor, japonezii au un program de promovare a roboticii în sectorul industrial. Ca să dezvolți aici automobilul care se conduce singur, deci să treci de la motoarele ecologice, este nevoie de zeci, sute de oameni pentru fiecare piesă.

Tehnologia informației nu va pleca de la Cluj cât timp aici vor exista universitățile și tinerii dornici de a schimba societatea. E șansa Clujului de a se distinge de alte județe sau municipii. Vrem să vedem tineri care zâmbesc pe stradă, dar pentru aceasta nu ajung salariile mari din IT, trebuie să aibă posibilitatea să meargă la operă, la teatru, la concerte, la manifestări sportive”, crede Metz. 

Aeroportul a creat 3.000 de locuri de muncă

Ambasadorul Austriei, Gerhard Reiweger, desființează diferențele de proveniență a capitalului și susține un sistem de educație colerat cu realitățile de pe piața muncii. “Primordialitatea capitalul autohton față de cel străin este deplasată deoarece toți acționăm ca parteneri egali pe aceeași piață: cea europeană.

Biroul comercial al Ambasadei Austriei de la Cluj colaborează cu mediul de afaceri german și elvețian, dar vrem să promovăm și sistemul de educație duală, cu accent pe anumite locuri de muncă solicitate de piață. Creșterea turismului la Cluj poate veni de pe partea culturală, dar și din relațiile diplomatice”

Autoritățile și investitorii în domeniu s-au angajat să dezvolte infrastructura de transport aeriană și rutieră. “Am ajuns primul aeroport regional al României, cu 37 de destinații, dintre care 13 numai anul acesta, când au venit și patru operatori noi. Am inițiat această strategie încă dinaintea intrării României în Uniunea Europeană: dacă în anul 2000 aveam 200.000 de pasageri tot anul, în august erau 213.000 de pasageri pe lună.

Aeroportul a creat 1.500 de locuri de muncă direct și 1.400 de locuri indirect. Investițiile de care avem nevoie pentru faza a doua a pistei și extinderea terminalului de pasageri se ridică la 40-50 de milioane de euro”, precizează Iuliu Pop, director operațional al Aeroportului Avram Iancu. 

De la Cluj la Timișoara, pe calea aerului

Unul dintre operatorii în expansiune pe aerogara clujeană va fi Blue Air, companie low-cost cu capital românesc, ce va avea în acest an un trafic total estimat de 3,6 milioane de pasageri. “Ne-am extins de la 6 aeronave, la înființare, în 2004, la 26 în acest an, iar în 2017 vom avea 30; de asemenea am înființat primele baze externe, la Torino și Larnaca.

Vom opera 7 rute la Cluj, inclusiv curse interne. Prima dintre ele, cea de București, este deja funcțională, din 1 octombrie le deschidem pe cele spre Timișoara și Iași, iar de anul viitor, pe cea spre Constanța, prețurile pornind de la 89 de lei pe segment. Depășim puțin segmentul low-cost pentru că vom include bagaj de cală de 32 kg, o gustare, posibilitatea de alegere a locului în avion”, anunță Natalia Ciocotișan, corporate sales executive la Blue Air. 

Giganții economiei naționale, așteptați la bursă

Bogdan Mugescu, director de comunicare al Bursei de Valori București, a îndemnat tinerii antreprenori locali să își listeze afacerea pe piața de capital.  “Banca Transilvania (BT) este una dintre companiile cu o ascensiune importantă, de aceea pentru un investitor la bursă, chiar de câteva sute de lei, este onorant să fie coproprietar al BT alături de președintele Horia Ciorcilă.

Finanțarea companiei de pe piața de capital este o resursă încă insuficient exploatată în România, unde 90% dintre afaceri se bazează pe credite bancare, dar ne putem confrunta cu riscuri sistemice ca în perioada 2008-2010. Așteptăm și cotarea la bursă și a giganților Hidroelectrica, Poșta Română, CFR Marfă, Telekom, TAROM, Aeroportul București, Portul Constanța.

Emisiunile de acțiuni și de obligațiuni pot fi o soluție și pentru firmele mai mici, unele au obținut sute de mii de euro prin asemenea operațiuni la BVB. Sunt întreprinzători care pot să acceseze piața de capital, mai ales cei din IT. Clujul este, totuși, departe a fi acel Silicon Valley al Europei, am discutat cu investitori de acolo, din SUA, este la mare distanță de așa ceva”, afirmă Mugescu. 

Proiectul imobiliar Lomb revine în actualitate

Primarul Emil Boc va promova în Cluj transportul public în detrimentul mașinilor personale. “A fost ziua fără mașini, am venit pe jos aici de la Teatrul Național, îi sfătuiesc pe clujeni să apeleze la autobuze, la biciclete sau chiar la mersul pe jos; eu am contorizat azi pe un ceas special 15.000 de pași. Nu putem lărgi un bulevard de 4 benzi la 8 benzi, de aceea ne vom axa pe prioritizarea transportului în comun și benzile dedicate acestuia, pe semaforizarea inteligentă”.

Strategia municipalității în privința investitorilor se va concentra pe crearea de noi locuri de muncă și ocuparea celor mai solicitate. “Administrația trebuie în primul rând să nu încurce investitorii, pentru că avem resurse umane capabile, un mediu de business în creștere și o infrastructură mai bună decât în alte părți.

Vom face un necesar al locurilor de muncă din municipiu, în colaborare cu mediu de afaceri german, pe partea de meserii vom aduce cu autobuze articulate oameni din comunele învecinate, iar pentru munca bine calificată avem 15.000 de oameni în IT, unii dintre ei au creat adevărate branduri internaționale. Ca să ții oamenii în oraș trebuie să le oferi un salariu bun și un loc de casă, de aceea vom da în concesiune suprafețe de teren în Lomb, dar numai în funcție de nevoia acelui loc de muncă”, promite Boc.

Dezbaterea “Hotspot Cluj”, de la hotelul Napoca, organizată de DeBizz Magazine și România Durabilă, a fost dedicată analizei problemelor de actualitate cu care se confruntă mediul de business clujean și a soluțiilor de dezvoltare economică adoptate de autorități. Organizatorii și-au propus să faciliteze un spațiu de dialog între investitorii privați, interesați de soluții de stimulare a afacerilor, și entități economico-administrative locale.

 

Cele mai mari afaceri ale Clujului (2015)


1. MOL.......................4,42 mld. lei

2. BT..........................2,73 mld. lei

3. Emerson.................0,69 mld. lei

4. Electrica Nord...........0,65 mld. lei

5. Carrion...................0,55 mld. lei

6. Terapia...................0,53 mld. lei

7. Inter Cars................0,52 mld. lei

8. DeLonghi.................0,50 mld. lei

9. Punctual ..................0,39 mld. lei

10. Friesland................0,39 mld. lei

 

Sursa: DeBizz

Comenteaza