Dezvoltarea tehnologică a Clujului, dată ca exemplu în Uniunea Europeană

Dezvoltarea tehnologică a Clujului, dată ca exemplu în Uniunea Europeană
Clujenii cer bani Europei ca să absoarbă șocul digitalizării | Foto: CCC, Ziua de Cluj
Dezvoltarea tehnologică a Clujului, dată ca exemplu în Uniunea Europeană
Dezvoltarea tehnologică a Clujului, dată ca exemplu în Uniunea Europeană

Cluj Future of Work (CFW) a fost selectat de Comisia Europeană (CE) între proiectele de succes ale continentului care sunt prezentate la Forumul Orașelor Europene (FOE) 2020, din Portugalia, cea mai importantă reuniune a administrațiilor urbane ale Europei.

Cluj-Napoca este primul oraș din Estul Europei care beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 80% de la CE, prin programul Urban Innovative Actions (URBACT). Proiectul de 5,6 milioane de euro vizează locuri de muncă și abilități în domeniile culturii și industriilor creative.

Incubatorul acestuia va fi la Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, dat în folosință pe Dealul Lomb, iar oamenii pregătiți acolo vor transfera apoi inițiativele de succes și expertiza lor celor din oraș.

„Acesta studiază și testează posibilități prin care orașul se poate pregăti pentru provocările pe care viitorul le va aduce pe piața forței de muncă. Avem în vedere mai ales aspecte culturale și sociale: care sunt joburile care se pot dezvolta în sectoarele culturale și creative, ce se va întâmpla în sectoarele cu risc mare de automatizare și în cele care au deja probleme de integrare pe piața muncii.

E nevoie de piese inovatoare pentru a aborda vulnerabilitatea economiei locale la tehnologii care apar la Cluj-Napoca, un oraș-magnet care atrage constant noi rezidenți din toată România. Există diferențe puternice între competențele de bază și locurile de muncă din zonă, cu atât mai mult cât o bună parte prosperitatea actuală se bazează pe o valoare adăugată scăzută”, susțin reprezentanții proiectului.

Aceștia au dezvăluit că anual 2.000 de studenți sunt absolvenți ai domeniilor cultură și industriilor creative la Cluj, însă doar 7% dintre ei devin angajați în domeniul lor principal de expertiză. De asemenea, se constată o creștere a decalajului social în oraș: 20% din angajații actuali din Cluj-Napoca trăiesc din salarii de subzistență, iar 2.500 de persoane locuiesc în așezări informale, impropriu numite locuințe.  

„Viitorul municipiului Cluj-Napoca este legat de economia locală și vrem să ne asigurăm că suntem pregătiți să facem față schimbărilor sociale și tehnologice care au loc chiar acum în toată lumea. Vom face tot ceea ce depinde de noi pentru a crea un parteneriat viabil între administrația locală și sectoarele cultural, academic, de afaceri și social”, a transmis primarul Clujului, Emil Boc. 

Proiectul este coordonat de Centrul Cultural Clujean (CCC) și de Primăria Cluj-Napoca și se desfășoară până în 2021. Parteneri sunt Universitatea de Artă şi Design, Festivalurile TIFF și ZAIN, Fundația AltArt, Clusterele ARIES Transilvania, Cluj IT, Mobilier Transilvan și Industrii Creative. Ulterior proiectului, divizia de inovare urbană a CCC va fi transferată către Primăria Cluj-Napoca, în 2022.

URBACT este un program de cooperare teritorială europeană al cărui obiectiv este de a încuraja dezvoltarea urbană durabilă și integrată în orașele din întreaga Europă. Misiunea sa este de a ajuta orașele să conlucreze și să elaboreze soluții integrate la provocări urbane comune, prin relaționare, schimburi de experiență și identificarea de bune practici.

Fiecare român primește 1.500 de euro de la UE. Pe ce se duc banii

România, prin opt programe naționale, beneficiază de o finanțare europeană prin fonduri structurale și de investiții de 30,8 miliarde de euro în perioada 2014-2020, adică în medie 1.548 euro/persoană. Bugetul alocat României în perioada menționată se ridică la 36 de miliarde de euro. Cei mai mulți bani europeni merg acum în țara noastră în infrastructură, protecția mediului și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, iar cei mai puțini, în tehnologia informației, administrația publică eficientă și cercetare & inovare.

Politica de coeziune a UE urmărește să consolideze coeziunea economică și socială prin reducerea disparităților la nivelul dezvoltării între regiuni. Ea se concentrează pe domenii cheie care vor ajuta țările UE să facă față provocărilor sec. XXI și să rămână competitive la nivel mondial. 

Marile probleme ale orașelor: sărăcia și poluarea

"Orașele sunt cruciale pentru viitorul Europei, hub-uri ale prosperității și inovării, centre ale culturii și cunoașterii. Regiunile metropolitane concentrează 60% din populația UE, 64% din forța de muncă și 70% din produsul intern brut.

Orașele sunt centre de servicii pentru zonele înconjurătoare, oferind locuri de muncă, asistență medicală, educație, servicii și transport. Un rol crucial care adesea generează inegalități în interiorul orașelor, așa-numitele buzunare ale sărăciei și privării.

Orașele reprezintă cele mai mari oportunități și provocări: prosperitate și sărăcie, inovație și rămânere în urmă, transport urban curat și poluare. Orașul poate inspira schimbări naționale și europene, politicile de coeziune sunt gestionate de autoritățile locale, pentru o dezvoltare urbană durabilă.

În exercițiul financiar al UE din perioada 2014-2020, 170 miliarde de euro din politica de coeziune sunt cheltuiți direct în orașe. Din aceștia 17 miliarde sunt implementați prin strategii integrate de dezvoltare urbană și gestionați direct de autoritățile urbane.

CE și-a propus să crească proporția politicii de coeziune destinată dezvoltării urbane durabile de la 5 la 6%, din 2021", a explicat comisarul european pentru coeziune și reforme Elisa Ferreira.

Diriguitorii orașelor, sfătuiți cum să ia finanțare

800 de participanți sunt prezenți, în perioada 30-31 ianuarie, la FOE. Evenimentul organizat de CE se concentrează pe dezvoltarea durabilă a localităților urbane de pe continent în concordanță cu politica de coeziune și cu agenda urbană pentru UE. Acesta oferă posibilitatea de a concretiza felul în care sunt puse în practică strategiile privind schimbările climatice, digitalizarea și economia circulară.

Orașul din Portugalia a fost selectat după un proces în care au concurat 20 de localități urbane europene. 20 de politicieni au fost invitați ca vorbitori, reprezentând toate nivelurile diferite de guvernare din Europa, însă majoritatea participanților sunt reprezentanți ai autorităților și consiliilor locale.

Primele trei ediții au avut loc la Bruxelles și la Rotterdam. Evenimentul din 2017 s-a concentrat pe progresul pe agenda urbană pentru UE și pe obiectivele de dezvoltare durabilă și pe dimensiunea urbană a politicii de coeziune. La forumul din Olanda a fost lansat un nou instrument pentru orașe, oferind sfaturi pentru finanțarea acestora în cadrul unor programe de investiții integrate.

Călin POENARU
(Porto)

Pista metropolitană de biciclete, agreată de Bruxelles

Platforma Panorama a CE prezintă un alt proiect de la Cluj, în care localitățile Cluj-Napoca, Florești și Apahida vor dezvolta o rețea coerentă de piste și rute, pe 52 km. Pentru susținerea proiectului s-a derulat o campanie de promovare a mersului pe bicicletă în zona metropolitană. Bugetul este de 3,3 milioane de euro, din care 1,8 milioane fonduri europene, pentru 10,8 km de piste noi și 50 de stații de închiriat biciclete în regim de autoservire. Printre beneficiarii inițiativei se numără locuitorii zonei metropolitane, bicicliștii, studenții, comunitatea de afaceri. Într-un singur an s-au înregistrat în sistem 6.000 de utilizatori.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

Loading...
Comenteaza