Doliu economic: marii investitori au pus lacăt pe Cluj VIDEO

Doliu economic: marii investitori au pus lacăt pe Cluj VIDEO
În toamna lui 2010, Ursus anunţa că închide fabrica de 132 de ani. În decurs de mai puţin de 12 luni au urmat alte lovituri: au plecat ING şi Nokia, iar Bechtel şi-a închis şantierul.

Criza economică de la nivel mondial, căderea pieţelor, necesitatea de restucturare şi reorganizare la nivel global au fost principalele explicaţii oficiale invocate de marile companii. Totuşi, alţi angajatori s-au lansat, au reluat sau au extins proiecte în producţie, retail, birouri sau turism.

Mai multe companii şi-au redus ori şi-au închis afacerile din Cluj în ultimul an, cu disponibilizări de mii de angajaţi, fără a veni mari investitori care să echilibreze cifrele. "Au mai fost concedieri la Bechtel, la CFR, la E.ON sau Romtelecom. Angajări masive nu am avut. Rata şomajului a ajuns acum la 3,3%, procent care nu include «efectul» Nokia, având în vedere că fabrica funcţionează până în decembrie. Mă aştept să ajungem la 3% la final de an, fiindcă am eficientizat procesul de ocupare a locurilor de muncă disponibile şi avem o mediere mai bună între cerere şi ofertă. La final de 2010, rata şomajului depăşea 4%", a menţionat Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Săptămâna trecută, Nokia a anunţat că va închide fabrica de la Jucu în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, iar în jur de 2.000 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia sunt mai eficiente. Cu câteva luni mai devreme, Nokia anunţa că renunţă şi la partea de cercetare de la Cluj, unde activau 120 de oameni, în cadrul unui plan de restructurare care vizează mii de concedieri pe plan mondial.

La finalul lunii martie, grupul olandez ING a făcut publică decizia de a-şi închide centrul regional de servicii, la doar şase luni de la inaugurare. Motivaţia ţine în principal de recesiunea economică şi de modificările legislative, au susţinut oficialii ING. Grupul a recrutat 185 de persoane pentru centrul de la Cluj, dar acesta urma să creeze 1.000 de locuri de muncă. În noiembrie anul trecut, conducerea Ursus Breweries anunţa că fabrica de bere din Cluj îşi va înceta producţia, utilajele vor fi demontate şi duse la alte unităţi, iar cei 150 de oameni vor fi daţi afară. Între timp, în incinta fostei fabrici a apărut un restaurant, un bar şi o mini-unitate de producţie. Costurile mari de operare a fabricii şi scăderea pieţei berii au fost principalele motive prin care oficialii Ursus au explicat decizia.

"Nu am ieşit din criză la nivel mondial, suntem doar într-o altă fază. Închiderea fabricii Nokia va avea impact mare în ceea ce înseamnă număr de oameni disponibilizaţi şi efect în cifrele naţionale: compania realiza 5% din export. Îngrijorătoare pentru oraş sunt mai degrabă închiderile centrului de servicii al ING şi celui de cercetare al Nokia din perspectiva faptului că aici erau angajaţi specialişti, erau proiecte care puneau bazele unui standard mai ridicat al oraşului", a precizat Adrian Crivii, preşedintele companiei de evaluare Darian. Clujul are şi potenţial de veşti bune. "Capitalul uman existent, parcurile industriale, investiţiile în infrastructură sunt atuuri importante în atragerea de investitori. E de menţionat aici însă că proiectele de infrastructură, chiar dacă există, merg foarte încet", a completat Crivii.

De cealaltă parte, în ultimele luni s-au aflat în derulare şi câteva investiţii noi. Grupul clujean EnergoBit şi-a ridicat în acest an noua hală în vecinătatea sediului din parcul industrial Tetarom I. Noua unitate EnergoBit, pentru care a fost anunţată o investiţie de 3 milioane de euro, urma să fie finalizată în 2011, dar va deveni funcţională în martie. În noua unitate urmează să se producă transformatoare de medie tensiune şi vor lucra 60 de persoane. În Tetarom II, compania Emerson a ajuns la 950 de angajaţi. În aceste săptămâni, americanii dau în folosinţă un nou imobil de servicii în campusul din Bd. Muncii, cu spaţii pentru până la 800 de noi angajaţi, în special ingineri şi economişti. Tot în această lună devine funcţional şi un nou complex logistic, investiţie a operatorilor din retail Kaufland. Prima etapă (cinci depozite) a centrului logistic Kaufland din comuna Mihai Viteazul va fi funcţională în octombrie. Acesta va avea 180 de angajaţi.

Câteva proiecte imobiliare au fost reluate, regândite sau lansate în ultimele luni. Compania cu capital britanic Rembrook a preluat societatea Akros, dezvoltator care a construit clădirea de pe Bd. 21 Decembrie, şi lucrează acum la intervenţiile pentru adaptarea clădirii la noua destinaţie: un hotel de 3* şi 109 camere care va opera sub brandul Hampton, dar şi un imobil de 20 de apartamente. Valoarea tranzacţiei prin care noii proprietari au preluat clădirea Akros se ridică la 4-5 milioane de euro, sumă la care se adaugă alte 5 milioane pentru amenajarea clădirii ridicate "la roşu", au menţionat reprezentanţii dezvoltatorilor.

O reorientare, prin preluare, a unui proiect imobiliar de mari dimensiuni vine de pe Calea Turzii: orădenii de la Pelican au demarat în mai construcţia pentru un spital de 330 de paturi. Terenul de 10.000 mp, destinat celui mai mare proiect cu destinaţie de birouri la Cluj, a fost vândut către Pelican, care a anunţat planuri privind investiţia pentru noul spital privat. Globe Group demarase înainte de izbucnirea crizei imobiliare procesul de avizare pentru un proiect de centru de afaceri. Luna trecută un imobil de birouri de 4.200 mp a fost lansat oficial în piaţă. Proiectul imobilului, început de dezvoltatorii de la Tower, a fost preluat în prag de faliment de asociaţii Casei de Insolvenţă Transilvania, care au reluat construcţia. Costul total al clădirii a ajuns la 5,3 milioane de euro.

 

Comenteaza