Video Drumul oaselor, varianta modernă. Filmul șoselei de calvar care unește Transilvania de Muntenia

Traversarea munților din Muntenia în Transilvania prin Valea Prahovei este pentru toți șoferii un adevărat calvar. Un episod al serialului "Drumuri românești" se focusează pe cea mai aglomerată șosea din România, DN1, poreclită, pentru timpii lungi de așteptare în coloană, "Drumul oaselor".

Alin Goga, fost director juridic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a relatat despre acest drum de coșmar de pe viaductul de la Posada la emisiunea „Drumuri românești”, inițiată pe portalul Tir Magazin. 

"Suntem pe DN1, pe viaductul vechi de la Posada, înainte de Sinaia. Am trecut de coșmarul de la Comarnic, unde inclusiv noi am făcut o oră și jumătate în trafic. Acest lucru se întâmplă de 28 de ani, nereușind nicio guvernare și nicio administrație să rezolve această problemă.

Pentru a găsi o soluție pentru un trafic decent dinspre București spre Brașov și dinspre Transilvania spre București. Nu reușim să facem această legătură, iar vina aparține indeciziei, prostului management, corupției și incompetenței CNAIR. Voi argumenta acest lucru.

De la Nistorești, de lângă Breaza, se termină cele patru benzi care oferă un regim de trafic decent de 90-100 km pe oră. Intrăm în acestă porțiune de gâtuire de la Comarnic la Predeal, care ar fi trebuit să fie soluționată printr-o autostradă. Toată lumea a vorbit de autostrada Comarnic - Brașov".

Proiect cu o cifră astronomică: 1,5 miliarde de euro

Bazele ideii au fost puse în 2004, când s-au semnat cu diverse firme străine înțelegeri ce urmau să fie puse în practică de următorul guvern în 2005. La acea dată, valoarea contractului era de 500 de milioane de dolari. Venind de la București, de la Nistorești pe partea dreaptă urma varianta de traseu studiată și agreată și care a rămas valabilă pentru toate cele trei încercări de concesiune din 2004, 2008 și 2015, nerealizate nici până în prezent.

Atunci era o valoare de doar 500 de milioane de dolari, pentru că și valoarea terenurilor era mai mică, nu erau nici prețurile la materiale așa mari ca azi. Între timp, prețul de cost al concesiunii crescuse, spre exemplu, pentru că la Bușteni a apărut, între timp, un cartier rezidențial.

Astfel încât prețul de cost al concesiunii de azi și care folosește varianta construirii unui tunel, ridică prețul de cost la 1,2-1,5 miliarde de euro. Problema este că nu se va realiza acest proiect din motive economice pentru că suntem condiționați de deficitul de țară. Adică trebuie să ne încadrăm în acel deficit de 3% și datoria publică să fie de maxim de 60%.

Dacă în ceea ce privește datoria publică ne-am încadra, în ceea ce privește deficitul, prin adăugarea acestor plăți de disponibilitate nu s-ar mai realiza niciun alt proiect de investiții majore în România. Pentru că acest proiect Comarnic - Brașov ar acoperi sumele disponibilizate pentru oricare altul.

Voi detalia un singur element, pentru că există o soluție să se facă ceva viabil economic. Într-un timp rezonabil, de 12 luni, se pot construi două centuri ocolitoare la Bușteni și Comarnic, care să soluționeze problemele traficului".

Lucrări făcute de mântuială

Doina Rugină, expert tehnic autorizat, afirmă "Pot spune că se vede că este un trafic intens, un trafic greu, o variantă spre Brașov intens circulată și vedem multe camioane, mașini de weekend. Pe partea de semnalizare rutieră, marcajul este uzat, iar noaptea nu este vizibil. Putem face niște măsurători, avem echipamentul corespunzător pentru a arăta că valorile cerute de standardele de perfomanță nu mai corespunde demult". 

Expertul tehnic autorizat a făcut o serie de măsurători cu echipamente specializate. "Suntem pe DN1, în Posada. Așa cum ne așteptam, din cauza traficului diverselor categorii de mașini, marcajul rutier nu se vede noaptea. Valorile se înregistrează pe aparat și coeficientul de autoreflexie este cel care arată posibilitatea șoferului de a vedea marcajul pe timp de noapte.

Rezultatul este același de la ultima citire. Aici este un rost de dilatație. Este specific podurilor și permite ca podul să nu fie rigid. Este distrus aproape în totalitate. Este mascat de o plombare, și ineficientă și atehnică, cu asfalt, astfel încât podul nu se comportă cum trebuie la diferențele de temperatură sau de șocuri mecanice. Se observă că, pe partea transversală, este o lucrare la fel de neprofesionistă.

Marcajul este fisurat și cineva a plombat din nou. Sunt intervenții destul de neprofesioniste, iar șoferii trebuie să își cunoacă drumul pentru a răzbi pe timp de noapte. Trebuie să recunoaștem, însă, că este zonă de curbă, de cot, marcajul este mult mai uzat și întrebuințat.

Trebuie urmărit cu atenție, perioada lui de viață este scurtată și e nevoie de lucrări de mentenanță. Pe tronsoanele de drum de dinainte și de după această curbă, clar marcajul arată mai bine și este mai eficient ca funcționalitate. Pe pod nu ne putem baza, asta este ideea".

Marcaj deteriorat și nefuncțional

Ulterior, s-a făcut o nouă măsurătoare pe marcajul de dinainte de intrarea în curbă și cifrele nu sunt mai bune. QDU este coeficientul la iluminare difuză. Înainte de a intra în curbă este mai bun, dar valoarea coeficientului de autoreflecție nu se încadrează în standarde, nici la cea mai mică categorie. Cineva răspunde de drumuri, de mentenanță, de garanție. Cine a făcut lucrarea ar fi trebuit să se asigure că semnalizarea rutieră își face efectele și accidentele nu mai apar.

Vorbeam de faptul că aici este o curbă și că marcajul rutier este, categoric, deteriorat și nefuncțional. Marcajul rutier pe drumurile publice este dat și de indicatoarele rutiere. Și ele trebuie să aibă anumite standarde de perfomanță și calitate. Aici avem un sistem de indicatoare rutiere, încercăm să le măsurăm performanța să vedem dacă sunt vizibile". 

Expertul a efectuat măsurători ale semnalizării verticale. Fiecare valoare de pe indicator trebuie să aibă un coeficient de retroreflexie a foliei aplicată pe fața indicatorului. "Din câteva citiri pe care le-am efectuat, pot spune că folia de pe indicatoare este de o calitate corespunzătoare. Măcar atât să avem, dat fiind că marcajul rutier este nefuncțional.

Măcar indicatoarele, care arată că urmează o curbă periculoasă, să poată fi văzute noaptea. Am citit valorile coeficienților și sunt bune. Câteva observații asupra gradului de deteriorare: sunt deficiențe poate datorită intemperiilor, poate din cauza unor șocuri mecanice sau lovituri, dar capacitatea de retroreflexie este perfectă".