Duţă: Taxa clawback, mijloc de protecţie pentru pacienţi. Producătorii de medicamente atacă taxa
"Firmele nu au anunţat că pleacă din cauza plăţilor întârziate şi nu există niciun semnal că ar pleca de pe piaţa din România din cauza clawback-ului. Taxa clawback reprezintă principalul element de control al statului asupra cheltuielilor. De asemenea, aceasta reprezintă un mijloc de protecţie a pacienţilor pentru a nu plăti mai mult şi a avea acces la tratament", a declarat, miercuri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
El a mai spus că taxa clawback lasă pacienţilor posibilitatea de a merge la orice farmacie pentru a-şi lua medicamentele.
În legătură cu retragerea unor medicamente de pe piaţa din România, Duţă a spus măsura reprezintă un mecanism de piaţă, comercial.
"Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piaţă. Nu poate fi sancţionată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile", a mai spus Duţă.
Companiile din Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vor contesta administrativ şi juridic plata contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli din domeniul sănătăţii, respectiv taxa clawback, şi ar putea elimina din portofoliu produsele mai puţin profitabile.
"Menţinerea acestei taxe în forma actuală poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente generice", a spus preşedintele APMGR, Dragoş Damian, care este şi directorul producătorului clujean de medicamente Terapia Ranbaxy.
El a mai spus că, în forma actuală, taxa este injustă şi ilegală, pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. În plus, taxa este calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de către CNAS.
Potrivit preşedintelui APMGR, consecinţele aplicării acestei taxe vor fi deosebit de grave, pe lângă efectele sociale existând şi efecte economice majore asupra producătorilor de medicamente generice, majoritatea acestora având unităţi de producţie în România care asigură peste 8.000 de locuri de muncă.
De asemenea, companiile vor reevalua şi costurile de producţie, cu reduceri implicite de personal, proces care ar putea duce la pierderea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă.
Totodată, APMGR solicită autorităţilor, pentru a limita efectele negative ale acestei taxe, mai multe măsuri, printre care considerarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor şi TVA, precum şi corelarea termenului de plată a taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment de Contractul cadru la 210 zile.
