Economia frânează în 2017. Consumul, afectat de fiscalitate şi inflaţie

Economia frânează în 2017. Consumul, afectat de fiscalitate şi inflaţie
Economia țării va crește mai puţin decât anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al prezenței riscurilor externe, relevă datele unui sondaj de opinie realizat în rândul oamenilor de afaceri.

Barometrul privind aşteptările economice, efectuat de compania de consultanță KeysFin, arată un optimism moderat, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială. După un an în care consumul a fost motorul creşterii economice de 4,1%, evoluţia economică din 2017 este privită în registru rezervat de majoritatea investitorilor.

Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea taxei pe valoarea adăugată la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui să stimuleze consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică.

53% dintre manageri estimează o creştere a produsului intern brut (PIB) de 4-4,1%, 28% văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că va creşte cu mai puţin de 4%. 6% evită să răspundă: prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.

Temperarea creşterii economice a fost semnalată de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul III, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB a crescut la nivel anual cu 6%.

Întrebaţi care sunt principalele provocări, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% , la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

Se temperează consumul, cresc prețurile

“Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24 la 20%, iar cea la alimente, la 9%. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu un punct a TVA de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim, reducerile de taxe şi impozite promise de noul guvern nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, consideră analiştii.

E greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative. „Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii; nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit în creşterea preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, conform raportului. Rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă 2-2,1%.

Euro în acest an: între 4,4 și 4,6 lei

Cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro. Majoritatea investitorilor se declară convinşi că Banca Națională va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi ca risc valutar acesta va rămâne controlabil, dacă politica fiscal-bugetară şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate. 

Oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate: un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări săptămânale, este principala cerinţă a investitorilor. Ei au invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură.

Ne împrumutăm de la bănci precum în criză

„Chiar dacă PIB a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare.

Guvernul va avea de ales între a face reforme pentru a-şi putea onora promisiunile sau a-şi extinde sursele de finanţare. În ultimii cinci ani, autorităţile au împrumutat de la bănci 20 de miliarde de euro, cam cât am luat de la Fondul Monetar Internațional şi Banca Mondială pentru a ieşi din criză.

Este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii, sector care, în prezent, afectează competitivitatea României. Construcţia de autostrăzi şi reabilitatarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare”, conform KeysFin.

Oamenii de afaceri au evidenţiat şi necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.

Trump, Brexit și China, principalele provocări externe

Dacă în barometrul din iulie 2016 investitorii remarcau provocările de ordin intern, în ediţia de iarnă au revenit riscurile externe. Brexit şi planurile noii administraţii Donald Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă un peisaj politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.

Impactul alegerilor din Franţa, Germania şi Olanda, alături de evoluţia economiei italiene, unde riscurile bancare sunt în creştere, sunt în prim-plan. Oamenii de afaceri au invocat instabilitatea economică din China. Principalul exportator al lumii, SUA, ar putea fi afectat de măsurile protecţioniste promise de Trump, care ar putea fi urmate şi de alte ţări. Barometrul KeysFin a fost realizat în perioada 1-30 decembrie, pe un eşantion de 150 de firme din diverse domenii.

Comenteaza