Guvernul modifică din noua taxa clawback, va fi luată în calcul cota de piaţă a producătorului-surse
Modificările au fost decise printr-o ordonanţă de urgenţă, care preia un amendament depus de ministrul Finanţelor la dezbaterile din Parlament asupra ordonanţei anterioare care reglementează această taxă, au arătat sursele.
Astfel, potrivit surselor citate, taxa clawback va reprezenta două treimi din cota de piaţă a producătorului respectiv şi o treime din ritmul de creştere a pieţei.
Până în prezent, taxa clawback a fost calculată în raport cu consumul total de medicamente, nu în funcţie de cota individuală a fiecărui producător.
Sursele citate au mai arătat însă că la stabilirea taxei va fi luat în calcul în continuare preţul de raft al medicamentelor (care include TVA şi adaosul comercial), nu preţul de producător.
Până la ora transmiterii acestei ştiri, miniştrii Finanţelor şi Sănătăţii nu au putut fi contactaţi pentru precizări.
În amendamentul înaintat în Parlament, ministrul Finanţelor a mai propus ca valoarea vânzarilor individuale trimestriale de referinţă de medicamente ale fiecărui producător să fie stabilită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin aplicarea ponderii vânzărilor de medicamente în totalul vânzarilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătaţii din anul 2011 asupra unei valori a vânzarilor totale trimestriale de referinţă de 1.425 milioane lei.
Valoarea de 1,425 milioane lei a vânzărilor totale trimestriale de referinţă a fost determinată pe baza sumelor înscrise în proiectul de buget pe anul viitor pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în serviciile de dializă (sume în valoare totală de 5,7 miliarde lei).
Pentru producătorii care nu au avut vânzari de medicamente suportate din Fondul naţional unic şi din bugetul ministerului până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzarilor individuale trimestriale de referinţă va fi egală cu zero.
Conform noului sistem, contribuţia este corelată cu ponderea fiecărui plătitor în vânzările totale de medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la sfârşitul lunii octombrie, că producătorii de medicamente s-au întâlnit cu oficialii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale aflaţi atunci la Bucureşti şi le-au solicitat să intervină pe lângă Guvern pentru ca taxa clawback să fie redusă la zero în cazul medicamentelor generice, să poată fi plătită într-un termen extins de la 20 zile în prezent până la minimum 210 zile după trimestrul în care au fost înregistrate veniturile şi să nu mai fie aplicată la un preţ care include TVA şi marja de distribuţie.
Producătorii de medicamente au reclamat că sistemul taxei clawback este în continuare nefuncţional după ultimele modificări efectuate de Guvern şi au cerut schimbarea formulei de calcul şi a procedurilor de plată.
Potrivit surselor, oficialii FMI au cerut la rândul lor producătorilor de medicamente să le transmită formule de calcul al taxei din alte state şi i-au asigurat că vor avea o nouă discuţie cu Guvernul pe baza acestor date.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.
Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara, la începutul lunii august, că Guvernul trebuie să renunţe la sistemul clawback din sistemul sanitar şi să vină cu o altă versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismului de coplată trebuie să intre în vigoare cât mai curând.
Guvernul s-a angajat de altfel în negocierile cu FMI să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente, iar în luna septembrie a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Naţională de Asigurări Sociale urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.
Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România susţine, de asemenea, că taxa clawback este injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comerţ Americană în România consideră că actuala formă a taxei limitează dezvoltarea investiţiilor în domeniul farmaceutic.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente a avertizat că industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, deoarece sistemul este inaplicabil din punct de vedere economic, companiile farmaceutice fiind obligate să susţină integral diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul de medicamente.
Reprezentanţii asociaţiei au atenţionat că firmele sunt obligate să achite o taxă pentru venituri pe care nu le-au realizat, aplicată la preţul de vânzare al medicamentelor, care include, pe lângă preţul de producător, şi marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA.
În schimb, Guvernul consideră că sistemul clawback reprezintă o soluţie de creştere a veniturilor, banii colectaţi putând fi folosiţi pentru susţinerea programelor naţionale în sănătate.
