HARTA şantierelor imobiliare din România. Clujul se concentrează pe proiecte ample

În ultimul trimestru din 2017 existau, în 10 mari orașe ale țării (și împrejurimi), 1.500 de ansambluri rezidențiale în construcție sau care urmau a fi începute în perioada următoare (având autorizația recent obținută sau aflate în faza de obținere a planului urbanistic zonal).

Analiza imobiliare.ro a luat în calcul doar proiectele cu un minimum de 30 de unități locative planificate, iar orașele supuse analizei sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Pitești, Oradea, Galați, Ploiești. În această cifră nu sunt incluse ansamblurile doar planificate deocamdată (fără a fi început procesul de obținere a documentației necesare pentru începerea lucrărilor), nici cele deja finalizate și vândute.

Clujul atrage inițiative ample de dezvoltare

În mod firesc, în zona capitalei se găsesc cele mai multe asemenea proiecte, numărul acestora ajungând la 497. În mod interesant, pe următoarea poziție în clasament se situează Iașiul, cu 238 de ansambluri, apoi Timișoara, cu 189, Constanța, cu 173, Brașov, cu 147, și abia apoi Cluj-Napoca, cu 121 de proiecte în construcție sau care urmează a fi demarate.

"Această situație poate fi explicată prin faptul că, ajuns într-un stadiu mai avansat de dezvoltare, Cluj-Napoca atrage acum inițiative mai ample de dezvoltare, respectiv proiecte cu un număr mai mare de unități", spun experţii imobiliari. În fiecare dintre celelalte patru orașe analizate - Pitești, Oradea, Galați și Ploiești -, numărul proiectelor active în piață la finalul lui 2017 și începutul lui 2018 s-ar situa sub 100.

Ansamblurile de apartamente, dominante

În ceea ce privește tipul dezvoltărilor rezidențiale din această perioadă, cele mai multe proiecte din cele 10 orașe ale țării cuprinse în studiul menționat se încadrează în categoria ansamblurilor de apartamente.

"Acest fapt este cât se poate de firesc în actualul context de piață, explicându-se, din perspectiva dezvoltatorilor, prin costurile mai mici de construcție (prin diminuarea impactului terenului în preț), iar, din cea a cumpărătorilor, prin valoarea mai redusă de achiziție per unitate locativă (apartamentele având, de regulă, o suprafață mai mică decât o casă individuală)", explică experţii. 

Luând în calcul toate proiectele din fiecare piață, inclusiv pe cele nou lansate (dar fără documentația necesară începerii construcției) și pe cele finalizate și vândute, studiul menționat relevă că peste 85% dintre ansamblurile bucureștene sunt de apartamente; pe de altă parte, această categorie deține o pondere de 87% în Cluj-Napoca, circa 80% în Timișoara și Iași, 78% în Brașov, 94% în Constanța, 77% în Oradea, 86% în Galați, 79% în Pitești și 74% în Ploiești.

Interes crescut și pentru achiziții

Important de menționat este că apetitul ridicat pentru dezvoltări imobiliare este susținut de cel pentru achiziții, inclusiv când vine vorba de proprietăți mai scumpe. Astfel, agenția imobiliară Imoteca a raportat pentru anul trecut un volum de vânzări de 630 de unități locative vândute, valoarea tranzacțiilor depășind pragul de 50 de milioane de euro.

Semnificativ este faptul că, spre finalul anului, au fost încheiate o serie de tranzacții semnificative pe segmentul upper-quarter, cu valori cuprinse între 600.000 de euro și 1,5 milioane de euro (+TVA). Vârful activității de vânzări a fost de 50 de unități locative pe lună, cele mai multe dintre aceste proprietăți fiind poziționate pe segmentul medium.

„Piața imobiliară din România este într-o continuă ascendență din 2010, iar acesta a fost unul din factorii care ne-au ajutat, pentru că am avut cu ce să lucrăm", a declarat Rafaela Nebreda, managing partner al Imoteca.