Lucrezi cât poţi, câştigi cât vrei: freelancingul, cariera viitorului

Conform unui studiu realizat de platforma de freelancing Elance, România se află pe locul 9 în lume la numărul de persoane în căutare de joburi de freelancing.

ZIUA de CLUJ a investigat care sunt motivele care îndeamnă tinerii spre o astfel de carieră, respectiv care sunt cele mai căutate domenii de freelancing.

Freelancingul, cariera viitorului

Din ce în ce mai multe persoane aleg să apeleze la freelancing pentru a-şi asigura venitul necesar traiului de zi cu zi. Altfel spus, vor să fie propriii lor şefi. La nivel global, se preconizează ca mai mult de 54% din forţa de muncă să activeze în mediul online în următorii cinci ani, conform Elance (2012). În SUA se estimează că mai mult de 40% din cetăţeni vor deveni freelanceri până în 2020, potrivit unui studiu al companiei Intuit.

În aceste condiţii, nici România nu se lasă mai prejos, clasându-se pe locul 9 în lume la numărul de persoane în căutare de joburi de freelancing, cu 42.977 de persoane înregistrate pe platforma Elance.

Program flexibil, fără şefi direcţi

Motivele pentru care tinerii aleg să-şi ofere serviciile online, către angajatori străini, sunt multiple. Programul flexibil, lipsa unui şef direct, volumul de muncă aflat în directă corelaţie cu veniturile câştigate, sunt toate luate în calcul de către cei care o iau pe acest drum.
Pe de altă parte, mulţi tineri doresc să aibă controlul asupra propriei vieţi, iar o slujbă de birou nu mai este tentantă pentru ei, motiv pentru care se îndreaptă spre metode alternative de a obţine un venit.

În această situaţie era şi Florin Vancea, care de şase ani îşi oferă serviciile pe platformele de freelancing. "Când m-am apucat de freelancing, eu știam că voi fi antreprenor. Avantajele freelancingului sunt independența și crearea unui program propriu de muncă, iar cel mai mare dezavantaj este nesiguranța. Ca și antreprenor în domeniul IT, marketing și educație, sunt de părere că freelancingul este cel mai bun mod pentru a începe antreprenoriatul."

Alţii au observat o nevoie pe piaţă şi au decis să o şi satisfacă. Cosmin Sălăjan face freelancing de aproximativ 10 ani, ocupându-se în special de graphic şi web design. "Am început să învăţ şi am observat că oamenii au nevoie de tot felul de lucruri, iar freelancingul e mai ieftin şi mai rapid. Nu ştiam nimic despre partea tehnică, ştiam graphic design din facultate şi aşa am început să învăţ", spune el.

Câştigi cât lucrezi

Poate unul dintre cele mai întâlnite motive pentru care tinerii aleg să facă freelancing este posibilitatea de a câştiga semnificativ mai mult decât în cazul unui job stabil, fără să fie constrânşi de un program de lucru fix sau de existenţa unei alte persoane care să-ţi sufle în ceafă: "fiind freelancer îţi faci tu programul, poţi lucra trei zile câte 16 ore/zi, după care să o iei mai uşor", menţionează Cosmin.

Veniturile sunt şi ele corelate cu munca depusă, dar şi cu domeniul în care activezi. Astfel, cu 10h/zi lucrate, într-o lună se poate face la început undeva în jur de 400-500 euro. Odată cu experienţa, aceste venituri se măresc şi pot ajunge chiar şi la 1000 de euro.

Portofoliul de clienţi, cheia succesului

Pe lângă numărul de ore lucrate, un alt factor important este experienţa. La început, cel mai important este crearea unui portofoliu de clienţi care să se prezinte potenţialilor angajatori.
"Primele două proiecte le-am făcut pe gratis ca să am ceva în portofoliu, după care mi-am făcut cont pe freelancer.com şi am început să licitez pe proiecte. La început a fost foarte greu, pentru că abia am avut 2-3 proiecte în portofoliu şi concurenţa e foarte mare, dar după un timp nu mai este necesar să licitezi pentru că te caută clienţii. Acuma lucrez cu acelaşi client din noiembrie", spune un alt freelancer clujean, care lucrează câte 15-20 ore/săptămână. El mai are un job stabil, care nu-i permite să dea mai mult timp acestei activităţi; chiar şi aşa, plătit fiind cu circa 40 euro/oră, câştigă lunar în jur de 2700 de euro.

De altfel, atât Florin Vancea, cât şi Cosmin Sălăjan recomandă crearea unei serii de clienţi stabili: "e bine să ai doi-trei clienţi strategici; după ce faci câteva proiecte bune ai clienţi stabili care o dată la câteva luni vin cu un proiect mare".

Platformele de freelancing, mană cerească

Pentru a începe o carieră în freelancing, tot ce trebuie făcut este vizitarea uneia dintre numeroasele platforme de freelancing existente. Odată intraţi, tinerii pot să răsfoiască lista joburilor existente, iar în momentul în care găsesc ceva tentant, pot să liciteze pentru a primii jobul respectiv.

O altă variantă este să posteze un anunţ cu skillurile pe care le deţin, domeniile în care vor să lucreze şi cât vor să primească pentru munca depusă, iar cei interesaţi le vor angaja serviciile.
Printre cele mai bine cotate astfel de platforme se numără:
• freelancer.co
• odesk.com
• elance.com
• guru.com
• 99designs.com
• peopleperhour.com
• microworker.com.

De asemenea, website-urile de anunţuri pot reprezenta o altă variantă de a te lansa în freelancing: "dădeam anunţuri pe toate site-urile specializate, încercam să expun avantajele pe care le-ar avea dacă ar lucra cu mine şi aşa mă găsea lumea", relatează Florin.

Care sunt cele mai căutate domenii

Freelancingul a căpătat un avânt atât de puternic în ultimii ani, încât aproape în orice domeniu se găsesc joburi. Totuşi, nu toate domeniile sunt la fel de bine plătite şi, mai ales, nu toate se potrivesc pieţei româneşti.

Potrivit Elance, cele mai căutate domenii, dintre care pot să aleagă şi tinerii români, sunt:
• management şi finanţe
• marketing şi vânzări
• inginerie
• jurnalism şi traduceri
• design şi multimedia
• IT şi programare

"România nu este pregătită pentru o cultură a freelancingului"

În ciuda faptului că freelancingul pare a fi cariera viitorului, iar din ce în ce mai multe companii, dar şi persoane fizice, aleg să mizeze pe el, economistul clujean Mihai Şerban nu crede că România este pregătită să îmbrăţişeze acest trend.

"Tendinţa de freelancing presupune o schimbare fundamentală a societăţii. Freelancingul e posibil într-o societate în care structura serviciilor este foarte dezvoltată, iar la noi nu există acea structură. La noi 60% din costurile de consum sunt formate din producţia alimentară. România nu este pregătită cultural pentru aşa ceva, românii sunt obişnuiţi să fie funcţionari la stat."

Totuşi, se declară mulţumit de numărul din ce în ce mai mare de persoane care aleg să îşi câştige traiul din freelancing: "mă reconfortează, pentru că arată că tinerii au iniţiativă, iar în capitalism cel mai important nu este banul, ci iniţiativa, dar trebuie să mai treacă până ajungem la nivelul la care este SUA. Abia undeva prin 2040-2045 vom ajunge la nivelul lor."

Teodora Demian